„Ouăle lui Tarzan”. Planeta oamenilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/ouale-lui-tarzan-planeta-oamenilor/

CRONICĂ DE FILM Noul documentar al lui Alexandru Solomon, „Ouăle lui Tarzan”, filmat în Abhazia, în special la un institut de experimente pe maimuţe iniţiat de sovietici în anii `20, este foarte probabil şi cel mai ambiţios film al său.

Un articol de Ionuţ Mareş|29 septembrie 2017

În câteva din puținele secvențe expresioniste, aparatul de filmat surprinde în plan-detaliu, în ralanti, privirea tristă a maimuțelor. E ca și cum le-ar fi oferită singura șansă de a le comunica oamenilor durerea de a trăi în cuști reci de fier și de a fi supuse experimentelor.

Suntem la un centru de primatologie la Suhum – fostă glorie a URSS, acum un institut aproape decăzut -, în regiunea separatistă georgiană Abhazia. O republică autonomă ce și-a declarat unilateral independența, recunoscută însă (aproape) doar de Rusia. Un teritoriu fără o identitate clară, suspendat parcă în timp.

Ieșind din România și din trecutul sau actualitatea ei, cunoscutul regizor Alexandru Solomon merge în Abhazia pentru a filma acest institut, deschis de sovietici în anii `20, și pe câțiva dintre angajați – vârstnici și tineri, într-o opoziție între generații menită a evidenția și mai mult permanentul dialog dintre istorie și prezent, un contrast între mentalități și credințe diferite, între ateismul vechilor oamenilor de știință și religiozitatea timidă a tinerilor cercetători. Și oferă foarte probabil cel mai ambițios documentar al său, datorită numeroaselor straturi de interpretare pe care le deschide.

Extensie a unei priviri curioase ajunse într-un loc nou, deopotrivă exotic și familiar, camera pornește în debutul filmului într-o incursiune pe străzile orașului, pentru a obișnui spectatorul cu spațiul (în timp ce pe coloana sonoră o voce de bărbat povestește o legendă despre cum a creat Dumnezeu această bucată de pământ), și se oprește la statuia de dimensiuni impresionante ce înfățișează o gorilă din anii de glorie ai centrului.

În timpul Uniunii Sovietice, aflăm de la ghidul unui mic muzeu, institutul găzduia mii de maimuțe, de diferite specii, folosite pentru experimente în domeniul medical, inclusiv de încetinire a îmbătrânirii. Acum au mai rămas doar câteva sute, iar institutul abia supravieţuişte, între clădiri sărace sau de-a dreptul distruse de războiului pentru independenţă de la începutul anilor `90.

Legenda spune că savantul care a înființat instituția, Ivanov (ajuns la rândul său în anii terorii în Gulag), și-ar fi dorit crearea unei specii hibrid prin inseminarea unei maimuțe cu spermă de la om. Dar și că sovieticii ar fi dus ulterior mai departe utopia, propunându-și chiar inseminarea unei femei cu spermă de la o gorilă.

Însă nu investigarea şi dovedirea unei astfel de piste sunt miza lui Alexandru Solomon. Și nici de a ne apropia foarte mult de câteva personaje centrale, pentru a le afla poveştile de viaţă. Cineastul pornește de la institut pentru a trasa portretul mai larg al unui unui oraș, al unui teritoriu, al unei minorități, al unui aparent no man`s land fără perspectivă, într-o structură dramaturgică pe care el însuşi o numeşte corală, în care renunţă, surprinzător, la orice comentariu din off şi nu se mai pune în faţă într-o naraţiune la persoana întâi ca până acum.

Dar şi pentru a lega prezentul de trecut – pentru a exprima vizual o astfel de legătură, Alexandru Solomon proiectează pe cuștile cu maimuțe și pe pereți fragmente de arhivă cu activitatea institutului , într-o suprapunere a două timpuri istorice.

Fascinantă la „Ouăle lui Tarzan” este încărcătura sa filozofică, de meditație asupra istoriei și asupra ştiinţei, asupra utopiilor cu care s-a lăsat ispitit omul de-a lungul timpului, uneori cu consecinţe tragice.

Nu atât despre maimuţe este vorba în „Ouăle lui Tarzan”, cât despre om. Pentru că institutul de primatologie aflat în centrul filmului funcţionează ca o metaforă pentru fostul totalitarism comunist şi pentru prăbuşirea acestuia, fenomene ale căror urmări încă sunt vizibile. În fond, prima victimă a experimentelor radicale ale istoriei a fost omul. „Omul nou” – utopia comunismului.

Este paralela care traversează subteran de la un cap la altul extraordinarul documentar al lui Solomon, unul din cele mai bune filme româneşti ale anului.

„Ouăle lui Tarzan” va ajunge în cinematografe începând cu 6 octombrie, fiind distribuit de Micro Film.

28
/05
/16

Proiectat în premieră mondială în deschiderea oficială a celei de-a 15-a ediţii a TIFF-ului clujean, „6,9 pe scara Richter”, noua comedie cu momente onirice şi muzicale (!) a lui Nae Caranfil, are şanse să rămână drept unul din cele mai excentrice filme din istoria cinematografiei române.

28
/05
/16

Festivalul Internațional de Film Transilvania, ajuns la ediția cu numărul 15, s-a deschis oficial vineri seara la Cluj, cu Piața Unirii Open Air arhiplină la premiera mondială a celui mai recent film regizat de Nae Caranfil, „6,9 pe scara Richter”. Festivalul Internațional de Film Transilvania se va desfășura între 27 mai și 5 iunie și este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația pentru Festivalul de Film Transilvania.

27
/05
/16

Festivalul Internațional de Film Transilvania se deschide astazi, 27 mai, cu premiera mondială a filmului 6,9 pe scara Richter, care va fi proiectat în Piața Unirii din Cluj-Napoca, de la 21.45, în prezența lui Nae Caranfil. Gala de deschidere care va preceda proiecția va începe la 20.45 și va include, printre alte surprize, un spectacol inedit cu acrobații la înălțime al renumitei trupei franceze Transe Express.

26
/05
/16

Relansat pe platforma gratuită Cinepub, „Roxanne” (2013), debutul lui Valentin Hotea, este un film onest, care, în pofida lipsei valenţelor cinematografice, reuşeşte să se achite onorabil de ceea ce își propune. 

22
/05
/16

Premiul pentru regie a fost câştigat, ex aequo, de Cristian Mungiu, pentru "Bacalaureat", şi de regizorul francez Olivier Assayas, pentru "Personal Shopper", în cadrul actualei ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes. Iată care au fost cele mai importante premii ale serii...

22
/05
/16

Nu e de mirare succesul pe care „Bacalaureat” pare să îl aibă la publicul român după primele proiecții și în rândul unei bune părți a criticii străine care l-a văzut la Cannes: Cristian Mungiu știe să apese exact butoanele care fac ca filmul să fie discutat și aproape unanim apreciat.

22
/05
/16

Câini/ Dogs, primul lungmetraj al regizorului Bogdan Mirică, a obținut Premiul criticii – FIPRESCI pentru secțiunea Un Certain Regard, la cea de-a 69-a ediție a Festivalului de la Cannes. Premiul este oferit de Federația Internațională a Criticilor de Film și vine după o săptămână de cronici laudative din partea presei internaționale.

20
/05
/16

10 actori talentați din teatrele din România vor fi prezentați publicului, presei și profesioniștilor din industria filmului la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, în cea de-a cincea ediție a programului 10 pentru FILM. Între 2 și 4 iunie, în cadrul secțiunii Zilele Filmului Românesc, actorii vor lua parte la workshop-uri, premiere de film și dezbateri și vor fi introduși regizorilor, producătorilor români şi străini, directorilor de casting şi agenţilor.

20
/05
/16

Lansarea pe platforma gratuită Cinepub a documentarului „Cinema românesc”, de Vlad Nedelcu, şi prezenţa istorică a filmelor româneşti la Cannes în acest an sunt un bun prilej pentru o (nouă) discuţie despre atât de hulitul (de marele public) Nou Val, pornind de la câteva clişee (mult prea) larg răspândite.

19
/05
/16

Între 19 și 25 mai în București va avea loc prima ediție a BLACK SEA ARTS FESTIVAL. Desfășurat în mai multe spații din București, festivalul va reuni sub aceeași umbrelă artiști din Ucraina, Rusia, Moldova, Armenia, Azerbaijan, Georgia, Turcia, Bulgaria și România prin proiecții de filme artistice și documentare, expoziții de fotografie și de caricatură politică, precum și prin elemente de arhitectură și o instalație de artă.