Patinatorii balerini din Sankt Petersburg, aplaudaţi la scenă deschisă în ‘Lacul lebedelor’ de Ceaikovski
https://www.ziarulmetropolis.ro/patinatorii-balerini-din-sankt-petersburg-aplaudati-la-scena-deschisa-in-lacul-lebedelor-de-ceaikovski/

Publicul clujean a urmărit cu încântare cele două reprezentaţii cu „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, susţinute, joi, de artiştii patinatori ai Ansamblului de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.   Ambele reprezentaţii s-au jucat cu casa închisă, iar patinatorii balerini din Sankt Petersburg au fost rechemaţi pe […]

Un articol de Andrada Văsii|18 ianuarie 2013

Publicul clujean a urmărit cu încântare cele două reprezentaţii cu „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, susţinute, joi, de artiştii patinatori ai Ansamblului de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.

 

Ambele reprezentaţii s-au jucat cu casa închisă, iar patinatorii balerini din Sankt Petersburg au fost rechemaţi pe gheaţă pentru a fi răsplătiţi cu aplauze entuziaste. Spectatorii au apreciat succesiunea dinamică a scenelor, piruetele, săriturile axel cu o rotaţie şi jumătate, salturile Rittberger şi dublu Lutz bine executate, jocul artiştilor şi costumele lor deosebit de frumoase. Rolul Prinţului Siegfried a fost interpretat de Oleg Yagubkov, iar cel al frumoasei Odetta de Elena Khailova.

Coregraful spectacolului, Konstantin Rassadin, artist emerit al Rusiei şi directorul artistic al Ansamblului, a explicat jurnaliştilor, cu puţin timp înainte de ridicarea cortinei la primul spectacol, că viziunea din „Lacul lebedelor” a respectat întru totul canoanele clasice. De altfel muzica lui Ceaikovski sugerează aproape de la sine suita convenţională clasică a paşilor şi a figurilor de dans.

„Baletul ‘pe poante’ şi cel pe patine sunt una şi aceeaşi artă. Partea comună a celor două genuri de spectacol este aspectul clasic. În formula sportiv-balerin-artist primează partea artistică şi aş plasa latura sportivă doar pe locul al treilea. Sportul nu se ocupă de detaliile ce ţin de supleţe, aşa precum face arta. În arta baletului sunt nişte canoane foarte stricte, care dau frumuseţea mişcării. Baletul pe gheaţă este un gen nou, a apărut în 1967, când Konstantin Boyarkski a îmbinat, pentru prima dată în lume, patinajul artistic şi baletul clasic rusesc. Noul gen se bucură de succes pretutindeni în lume”, a arătat Konstantin Rassadin.

În opinia sa, comparativ cu latura sportivă, ghidată de deviza „Altius citius, fortius/Mai sus, mai repede, mai putrenic”, în teatru şi artă ţelurile sunt altele. „Când un sportiv patinator vine la Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, se loveşte de multe necunoscute şi trebuie să se obişnuiască cu un alt gen de pregătire, cu alte scopuri şi altă dorinţă de a performa”, a explicat coregraful rus.

Referindu-se la perioada necesară pregătirii unui spectacolul precum „Lacul lebedelor”, Konstantin Rassadin a arătat că el şi cei 50 de patinatori artişti au lucrat şase luni pentru perfecţiunea tuturor detaliilor. „Turneul pe care îl întreprindem acum în Europa, cu spectacolele „Lacul lebedelor”, „Spărgătorul de nuci” şi „Romeo şi Julieta” a fost pregătit în trei săptămâni”, a spus Konstantin Rassadin.

Invitată în mijlocul jurnaliştilor, solista Maria Maslova din spectacolul „Spărgătorul de nuci”de Ceaikovski – prezentat, miercuri, publicului din Timişoara – a subliniat că pentru ea nu a fost uşor să treacă de la sport la domeniul artistic, „mai ales în coregrafia lui Konstantin Rassadin”.

„Concentrarea sportivului aflat în competiţie, pentru un loc pe podium, este diferită de cea a patinatorului balerin, care transmite un mesaj artistic spectatorului. Ce este în plus? Este interpretarea, latura actoricească, prin care se transmite spectatorului povestea de pe scenă. Nu orice sportiv poate face balet pe gheaţă”, a punctat Maria Maslova, amintind că este de 13 ani în ansamblul din Sankt Petersburg, iar în curând va împlini vârsta de 33 de ani.

Costumele minunate din spectacolul „Lacul lebedelor” sunt create de designerul Mikhail Shavdatuashvili. În cele patru reprezentaţii din turneul din România, patinatorii poartă aproximativ 800 de costume. Echipa de prestigiu a Ansamblului din Sankt Petersburg îi include pe campionii europeni şi mondiali la patinaj artistic Ludmila Beloussova, Oleg Protopopov şi Alexei Ulanov, dar ei nu fac parte din distribuţia spectacolelor prezentate în acest turneu din România.

Turneul balerinilor pe gheaţă din Sankt Petersburg este organizat de Diesel Events, cu sprijinul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.

Sursa: Agerpres

15
/12
/16

Vibrate!festival, cel mai tânăr festival de muzică clasică al Brașovului, care se desfășoară în fiecare vară, în luna iunie, organizează pentru a doua oară un concert de Crăciun dedicat partenerilor și prietenilor festivalului.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.

15
/12
/16

Actorul Emil Boroghină va susţine duminică, 18 decembrie, ora 19:00, recitalul „Lumea-ntreagă e o scenă” dedicat închiderii oficiale a anului „Shakespeare -400 în România”. Evenimentul va avea loc la Sala Horia Lovinescu a Teatrului Nottara, sub Patronajul Ambasadei Marii Britanii şi al British Council România.

14
/12
/16

„Fără armă în linia întâi”, „Florence” şi „La La Land”, titluri distribuite de Freeman Entertainment în cinematografele din toată ţara sunt printre filmele cu cele mai multe nominalizări în cadrul celei de-a 74-a ediţii a Globurilor de Aur care va avea loc pe 8 ianuarie 2017.

14
/12
/16

O schiță anterior necunoscută a lui Leonardo da Vinci a fost evaluată la suma de 15,8 milioane de dolari, după ce a fost adusă la o casă de licitații franceză de către un medic pensionar. Casa de licitație Tajan a precizat că desenul, unul dintre cele opt făcute de artistul renascentist Sfântului martir Sebastian, este o "descoperire extraordinară".

13
/12
/16

Seară specială la librăria Humans (Cișmigiu), joi, 15 decembrie, de la ora 19.00, prilejuită de lansarea unui... “audiobook picat din stele, cadou pentru sărbători pline de descoperiri și lumi posibile: Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry, în lectura Oanei Pellea”. La întâlnirea organizată de Humanitas sunt așteptați Oana Pellea, Dan C. Mihăilescu, Lidia Bodea și Marieva Ionescu.

13
/12
/16

Emanuel Pârvu, membru al juriului care a selectat zece actori tineri pentru spectacolul aniversar al Teatrului Metropolis, este convins că noua generație de actori poate fi încurajată prin șansă. La rândul său, își amintește în rândurile care urmează cum la început de drum a avut ocazia de a învăța de la oameni de teatru precum Victor Rebengiuc, Marcel Iureș și, mai ales, Liviu Ciulei.

13
/12
/16

Un program exclusiv Beethoven va atrage melomanii întotdeauna. O astfel de ofertă repertorială are Sala Radio vineri, 16 decembrie 2016, când Orchestra Naţională Radio, dirijată de Gerd Schaller, avîndu-l ca solist pe Horia Mihail, va interpreta Uvertura Coriolan, op. 62, Concertul nr. 3 în do minor pentru pian și orchestră, op. 37, Simfonia nr. 6 în fa major, op. 68 – Pastorala.

13
/12
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea ediției în limba română a romanului Cinci Colțuri, de Mario Vargas Llosa, apărut în traducerea lui Marin Malaicu-Hondrari, în seria de autor dedicată celebrului scriitor peruvian, deținător al Premiului Nobel pentru Literatură.

12
/12
/16

O participare istorică la Cannes, prezenţe şi premii în alte festivaluri importante, o nouă reformă, dezorientarea sau manierizarea unor regizori consacraţi, încercări onorabile de film de gen, documentare îndrăzneţe, dar şi obişnuitele pocnitori: un an 2016 bogat pentru cinematografia română.