Patru fondatori de credințe religioase, mai puțin cunoscuți publicului larg
https://www.ziarulmetropolis.ro/patru-fondatori-de-credinte-religioase-mai-putin-cunoscuti-publicului-larg/

Figuri ca Buddha, Moise, Isus Hristos sau Mohamed ne sunt cu siguranţă familiare.

Un articol de Cristian Vechiu|1 aprilie 2020

Toți patru pot fi considerați fondatori ai unor tradiții religioase influente și încă practicate, dar în afară de ei în istoria religiilor regăsim mai multe personaje ale căror învățături morale au avut sau încă mai au un impact major în anumite regiuni ale lumii. În cele ce urmează vom face o scurtă trecere în revistă a patru fondatori de credințe religioase mai puțin cunoscuți publicului larg.

Mahavira (cunoscut și sub numele de Vardhamana) a fost fondatorul tradiției jainiste. Născut la finalul secolului al VI-lea î. Hr., învățăturile ascetice ale lui Mahavira au dus la ruptura de hinduismul brahmanic, predominant la acel moment în India. Doctrina jainistă se bazează și în prezent pe perceptele lui Mahavira morale și spirituale consolidate de:

Non-violență

A spune întotdeauna adevărul

A nu fura

Abstinența de la plăcerile lumii pentru călugări și loialitatea pentru cei căsătoriți

Practicarea detașării față cele lumești pentru laici și lipsa proprietăților pentru călugări

Ca și în cazul budismului, scopul practicii ascetice este obținere eliberării (moksha). De altfel, Mahavira a fost contemporan cu Buddha și există în continuare dezbateri cu privire la posibilele influențe exercitate de mișcarea lui Mahavira asupra budismului timpuriu.

Guru Nanak (1469-1539) a fost fondatorul tradiției sikh (credință religioasă apărută în India, asemeni jainismului). Născut într-o familie de hinduși din nordul Indiei, Guru Nanak a călătorit intensiv după vârsta de 30 de ani, vizitând mai multe centre religioase (atât hinduse, cât și musulmane) ale țării natale, dar și din Orientul Mijlociu. Această perioadă formativă l-a influențat pe Guru Nanak să găsească o sinteză între curentele religioase dominante la acea vreme în India: hinduism și islam. De aici a rezultat o credință în unicitatea lui Dumnezeu (influența islamică) și în reîncarnare (inlfuența hindusă). Perceptele morale promovate de Guru Nanak și respectate în continuare în tradiția sikh sunt:

Adevărul și loialitatea

Puritatea

Auto-controlul

Generozitatea și întrajutoararea

Zarathustra (cunoscut și ca Zoroastru) a fost fondatorul uneia dintre cele mai influente tradiții religioase ale Antichității. Deși există încă dispute în privința perioadei în care a trăit Zarathustra, una dintre cele mai vehiculate ipoteze ne indică secolul al X-lea î.Hr. Născut într-un trib persan, Zarathustra a reușit să transforme vechea credință a iranienilor dintr-un politeism axat pe sacrificii ritualice într-un monoteism dualist. Revelația avută în jurul vârstei de 30 de ani a constituit factorul decisiv pentru mișcarea inițiată de Zarathustra. Mesajul reformator al lui Zarathustra a lăsat amprente nu doar în lumea persană de la acea vreme, ci ulterior și în spațiul iudeo-creștin. Doctrina morală a zoroastrismului se bazează pe întreita cale a adevărului:

Gânduri bune

Vorbe bune

Fapte bune

Mani (216-277) a fost un profet și lider religios născut în Persia, influențat de mai multe tradiții religioase: creștinism, zoroastrism și budism. Mișcarea religioasă inițiată de Mani a fost văzută adeseori ca o formă de erezie atât creștină, cât și zoroastriană. Tatăl său făcea parte dintr-o sectă iudeo-creștină (de sorginte gnostică), iar Mani a fost crescut în această tradiție până la vârsta de 24 de ani. În urma unei serii de revelații, Mani se decide să părăsească gruparea respectivă și călătorește intens în tot Orientul Mijlociu, ajungând până în India. Mesajul său religios reprezinta o formă de sincretism între creștinism, zoroastrism și budism. Autointitulat „apostol al lui Hristos”, Mani a pus bazele unei doctrine dualiste, în care bine și răul constituie două principii metafizice aflate într-o confruntare ancestrală. Înățătura morală maniheistă punea accent așadar pe

Puritate

Castitate

Regim alimentar vegetarian

Eliberarea sufletului din lumea materială

Cristian Vechiu este cercetător și lector al Fundației Calea Victoriei, unde susține cursul de Introducere în Istoria Religiilor.

07
/12
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Lui Nicolae Iorga îi plăcea să spună că la cumpăna secolelor XIX-XX a apărut o adevărată falangă de intelectuali români, cea mai reprezentativă pe plan european, mai creativă și care și astăzi, privită retrospectiv, dă măsura valorilor noastre perene.

05
/12
/17

Regele Mihai I (96 de ani), fostul suveran al României, a murit, astazi, la ora 13.00, ora României, la reşedinţa privată din Elveţia, anunţă Casa Regală. La căpătâiul regelui a stat până în ultima clipă fiica sa, principesa Maria.

30
/11
/17

La 99 de ani de la Marea Unire, vă propunem să ne întoarcem în timp, în acele zile ale lui 1918, când primul Război Mondial se sfârșea, așa cum le-a consemnat cea mai importantă femeie din istoria României – regina Maria, regina României Mari.

20
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aproape necunoscut marelui public, Constantin Brăiloiu (1893-1958) a avut șansa unei pregătiri excepționale și apoi, după al Doilea Război Mondial, pe cea a activității în străinătate. A rezultat o carieră plină de realizări în care beneficiari sunt deopotrivă specialiștii din România și cei din Europa.

07
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Talent? Har? Inițiere? De mai bine de o sută de ani, critici de artă (și nu numai) din lumea întreagă privesc, discută, comentează opera celui care avea să promoveze esența simbolică a formei, ca manifestare artistică definitorie pentru secolul XX: Constantin Brâncuși (1876-1957).

02
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Fiecare profesie își are reprezentanți memorabili. În cazul diplomației românești, pentru secolul al XX-lea, fără discuție, numele lui Nicolae Titulescu (1882-1941) constituie aproape definiția ei.

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa l-a caracterizat un exeget pe cel născut în 1896 la Slatina și mort în exil la Madrid în 1961. Viața lui rămâne o pildă de felul cum se formau odinioară intelectualii în spațiul românesc, unde înzestrarea personală era susținută de instituțiile statului, unde afirmarea se făcea pe temeiul valorii personale. În plus, ca mulți alții, A.B. a rămas, după Al Doilea Război Mondial, în străinătate și datorită unui serios bagaj intelectual a reușit să se impună în cultura țării gazdă (păstrându-și însă până la moarte cetățenia română).

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul postbelic a schimbat soarta multor oameni. Și principiul istoriei contrafactuale (ce s-ar fi întâmplat dacă…), adică cum ar fi evoluat lucrurile în alt context, se aplică și celor siliți să se refugieze în afara țării. E și cazul Monicăi Lovinescu (1923-2008), fiica marelui erudit, creatorul cenaclului literar ”Sburătorul”, criticul literar Eugen Lovinescu.

28
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când diplomația românească a beneficiat de prezența unor profesioniști desăvârșiți, erudiți de proeminență europeană. Constantin Karadja provenea din familia domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Karadja. Tatăl său, Ioan, diplomat de carieră, s-a aflat în serviciul Porții Otomane, în primul rând în țările nordice. Acolo și-a cunoscut și soția, pe suedeza Marie Louise Smith.

18
/10
/17

Personalități din lumea culturală românească au transmis mesaje emoționante la moartea actriței Olga Tudorache,. "Doamna Olga, ... Vă iubesc. Mulțumesc. Dumnezeu să vă țină sufletul în palma Lui!", a scris Oana Pellea pe pagina sa de facebook. "În semn de omagiu, Sala Mare a Teatrului Metropolis se va numi Sala Olga Tudorache”, a anunțat, la rândul său, directorul acestei instituții, George Ivașcu.

06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta a fost eticheta scriitorului Petru Dumitriu, talent incontestabil dar de o moralitate mai mult decât discutabilă. A profitat din plin de statutul de scriitor la modă, redactor șef, director de editură și n-a ezitat să scrie o carte care avea să-l compromită pentru totdeauna: Drum fără pulbere – elogiu al construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, unde și-au găsit moartea sute de condamnați ai regimului comunist.

06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta e caracterizarea pertinentă făcută unui istoric cu destin tragic, Vlad Georgescu (1937-1988). Cercetător plin de har, acesta n-a rezistat ofertelor Securității; a acceptat colaborarea care a echivalat cu mai multe călătorii în America, Grecia, Germania, Austria, Franța.