Pe urmele lui Emil Racoviță, în grădina Muzeului Antipa, marți, 28 iulie, ora 19.00
https://www.ziarulmetropolis.ro/pe-urmele-lui-emil-racovita-in-gradina-muzeului-antipa-marti-28-iulie-ora-19-00/

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori şi oameni de ştiinţă români, dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul Din Antarctica la Scărişoara. Pe urmele lui Emil Racoviţă de Cristian Lascu şi Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, va fi lansat marţi, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.

Un articol de Petre Ivan|22 iulie 2020

Discuția se va opri asupra extraordinarei vieți a lui Emil Racoviță, asupra cercetărilor lui și a institutului de speologie pe care l-a înființat la Cluj în 1920,  dar și asupra unor ecosisteme puțin cunoscute, Antarctica și peșterile explorate pentru prima oară de Racoviță, apoi de alți speologi români.

Alături de cei doi autori ai volumului, speologul Cristian Lascu și fotograful Helmut Ignat, la eveniment vor participa Dumitru Murariu, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române, și Alexandru Mironov, realizator de emisiuni radio-tv de popularizare a științei și senior-editor al revistei Știință & Tehnică. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.

Accesul se face în limita locurilor disponibile, printr-o rezervare pe adresa de email [email protected].

Cei care vor participa la întâlnirea din grădina Muzeului Antipa sunt rugați ca pe durata evenimentului să păstreze regulile de prevenție sanitară recomandate:

  • Purtarea măștii de protecție pe toată durata evenimentului;
  • Menținerea distanței fizice de 1,5 m între persoane;
  • Evitarea formării de grupuri.

Verificarea temperaturii se va face la intrarea în curtea muzeului. În cazul în care temperatura înregistrată depășește 37,3° C este interzisă participarea la eveniment.

La 15 august 1897, corabia Belgica a pornit spre Antarctica, într-o expediție științifică finanțată de guvernul belgian, dar cu echipaj internațional. Pentru importanta misiune de biolog a fost ales tânărul oceanograf român Emil Racoviță, proaspăt doctor la Sorbona. După mai bine de o sută de ani, o echipă românească îi aduce un omagiu marelui savant și explorator, refăcându-i traseul.  Reportajul lui Cristian Lascu și Helmut Ignat ne poartă în lumea lui Emil Racoviță și a pionierilor de pe Belgica, dar și în Antarctica secolului XXI – o destinație apărută recent pe hărțile turistice. În cartea lor, fiecare pagină este o călătorie în sine.

„Răsfoind filele acestui volum veți vedea imagini strălucitoare, cu zăpezi imaculate și ghețuri de cristal, alături de fotografii în care personajul principal este întunericul ce învăluie fantomele minerale ale lumii subterane. Orizontul antarctic nemărginit alternează cu cotloanele cioplite de ape în calcar. Între aceste coordonate s-a împlinit destinul lui Emil Racoviță.“ (Cristian Lascu)

Cristian Lascu a lucrat ca geolog prospector, apoi ca cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviță. A făcut mai multe descoperiri, cea mai importantă fiind Peștera Movile din Dobrogea. A publicat articole, cărți și albume legate de domeniul subpământean. A primit Premiul Academiei Române pentru cartea Peșteri scufundate (1987), diverse premii internaționale pentru jurnalism de mediu și documentar științific, Premiul GEF–Erou al Mării Negre, Premiul UNESCO pentru jurnalism de știință. Activează ca fotograf al domeniului subteran, este pionier al scufundărilor în România și activist cu realizări concrete în domeniul conservării naturii. Vreme de 12 ani a fost redactor-șef al revistei National Geographic România.

Helmut Ignat este fotograf pentru revistele National Geographic România și Traveler din 2009, pentru care a realizat articole pe subiecte internaționale (Antarctica, Masai Mara, Thailanda, Veneția, Singapore, Malta) și locale (Delta Dunării, Parcul Natural Văcărești, Parcul Herăstrău, Viscri). Expoziții personale: Antarctica: Dincolo de capătul lumii (TIFF, Cluj), Delta Dunării și mica deltă a Bucureștiului (ICR Paris), Parcul Natural Văcărești (Piața Universităţii, Palatul Parlamentului, Palatul Suțu). A publicat albumul foto Cântecul lebedei mute.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?