Poarta Sarutului – în comisia de expertiză sunt profesori din Franţa şi Belgia
https://www.ziarulmetropolis.ro/poarta-sarutului-in-comisia-de-expertiza-sunt-profesori-din-franta-si-belgia/

Premierul Victor Ponta a declarat la Târgu Jiu că din comisia care va analiza modul în care a fost restaurată componenta sculpturală Poarta Sarutului nu fac parte specialişti români, ci „doar profesori din Franţa şi Belgia”.

Un articol de Andrada Văsii|2 decembrie 2013

Premierul Victor Ponta a declarat la Târgu Jiu că din comisia care va analiza modul în care a fost restaurată componenta sculpturală Poarta Sarutului nu fac parte specialişti români, ci „doar profesori din Franţa şi Belgia”.

Ponta a spus că din comisia care va analiza modul în care a fost restaurată componenta sculpturală Poarta Sarutului fac parte „doar specialişti din Belgia şi Franţa”, a căror competenţă profesională „nu poate fi contestată de nimeni”. „A fost aprobată comisia pentru Poarta Sărutului şi lucrează. Nu e niciun specialist din România, doar profesori din Franţa şi Belgia, oameni de specialitate şi a căror probitate morală şi profesională nu poate fi contestată de nimeni”, a declarat Ponta.

Guvernul a avizat, miercuri, constituirea unei comisii de experţi care să studieze situaţia restaurării componentei sculpturale Poarta Sarutului din cadrul ansamblului sculptural „Constantin Brâncuşi” de la Târgu Jiu. Premierul a menţionat că doreşte experţi în comisia respectivă care să nu fie angajaţi ai Ministerului Culturii, precizând că doreşte o opinie cât mai obiectivă din partea acestora.

Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, a acuzat Institutul Naţional al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

El arăta că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit „galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.

371.656,44 lei pentru Poarta Sarutului

Ulterior, Institutul Naţional al Patrimoniului a anunţat că va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, şi a respins ferm încercarea de calomniere a instituţiei de către acesta.

Institutul Naţional al Patrimoniului a recepţionat atunci lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică şi piatră de la Poarta Sarutului, element al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu. INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Citiţi şi: Poarta Sarutului va fi restaurată

În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Constantin Brancusi este, printre altele, autorul lucrarilor Poarta Sarutului, Coloana Infinitului

Constantin Brâncuşi

Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă şi finanţată de comunitatea locală.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.

Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare. Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu, notează Mediafax.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

19
/12
/21

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?], în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) are plăcerea să anunțe deschiderea a trei noi expoziții și intervenții din seria SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI la Suprainfinit Gallery, THE INSTITUTE și Switch Lab, sâmbătă, 18 decembrie. De asemenea, în prima expoziție SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI (1-245), la Combinatul Fondului Plastic, vor avea loc o serie de tururi ghidate.

13
/12
/21

Muzeul Național de Artă al României vă invită la o nouă „Întâlnire la muzeu” marți, 14 decembrie, ora 18.00, cât și la un ghidaj cu tema „Reprezentări ale Nașterii Domnului în Galeria de Artă Europeană”. 

08
/12
/21

MNAC deschide, începând cu 9 decembrie 2021, al doilea sezon expozițional al anului care marchează două decenii de la apariția primului muzeu național de artă contemporană din România.

08
/12
/21

Episodul pilot al Sinestezia, proiectul cultural al Asociației Industrii Creative, s-a încheiat. Pe scurt, acesta a însemnat 5 zile în care 14 artiști au adus arta în fața publicului pe 5 scene, sub forme de manifestare variate și contemporane.

25
/11
/21

Expoziția-eveniment „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” este deschisă vizitatorilor în perioada 14 octombrie 2021 – 6 februarie 2022, la Muzeul Național de Artă al României. Publicul este invitat astfel să redescopere un moment esențial pentru istoria recentă a artei românești și est-europene.

24
/11
/21

În perioada 26-30 noiembrie 2021, la Iași are loc prima ediție a evenimentului Sinestezia. Timp de 5 zile, publicul se va întâlni cu artiști ieșeni și din țară și va explora arta în diverse forme neconvenționale, atât fizic, cât și online prin transmisiuni live gratuite.

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?