Poetele din România comunistă, în prim-plan
https://www.ziarulmetropolis.ro/poetele-din-romania-comunista-in-prim-plan/

Luni, 29 martie, la ora 19.00, are loc lansarea online a volumului 2 al antologiei „Un secol de poezie română scrisă de femei (1945-1989), coordonate de Alina Purcaru şi Paula Erizanu, cu fotografii de Lucia Lupu.

Un articol de Liliana Matei|28 martie 2021

Vor participa la dialogul despre acest proiect de recuperare a vocilor poetelor care au debutat în perioada comunistă coordonatoarele antologiei, Alina Purcaru și Paula Erizanu, poeta Anastasia Gavrilovici, activista feministă Laura Sandu și dramaturga Mihaela Michailov.

Discuția va fi transmisă live, pe pagina facebook a Editurii Cartier și pe pagina Librăriilor Cărturești.

Înregistrare disponibilă ulterior și pe canalul Editurii Cartier de pe YouTube.

„Moștenirea lăsată de poetele care au debutat în perioada 1945-1989 în România, Republica Moldova și în diasporă este vastă, un întreg continent de explorat. În volumul de față sunt reluate textele a 42 de poete, printre care se numără nume cunoscute pasionaților de literatură, precum Angela Marinescu, Mariana Marin, Magda Cârneci sau Nora Iuga, poete prezente în manuale și deci cunoscute de publicul larg, ca Ana Blandiana sau Nina Cassian, dar și poete care merită să fie citite mult mai mult, precum Grete Tartler, Constanța Buzea, Gabriela Melinescu sau Marcela Benea, pentru a oferi doar câteva exemple. Sunt, de asemenea, incluse poete uitate, ca formidabila Eta Boeriu, cunoscută mai mult în rolul său de tra-ducătoare decât de poetă, sau promițătoarea Ileana Zubașcu, care, oripilată de propunerea unui critic literar, care i-a cerut servicii sexuale în schimbul promovării ei pe scena literară, a încetat să mai aibă de-a face cu poezia, deși a avut un debut strălucitor.” (Alina Purcaru, Paula Erizanu)

Alina Purcaru (n. 1982) este scriitoare și publicistă. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universităţii București, are un masterat în Teorie literară și Literatură comparată, obținut la aceeași universitate, a lucrat în presa cotidiană și a publicat constant cronici de carte și articole în reviste culturale prestigioase: „Observator cultural”, „Dilema veche”, „Dilemateca”, „Suplimentul de cultură” și „Noua literatură”.

A debutat cu volumul de poeme „rezistență” (Editura Cartea Românească, 2016), urmat de al doilea volum de versuri, „Indigo” (Editura Tracus Arte, 2018), este coautoare a romanului colectiv „Rubik” (Editura Polirom, 2008) și coordonatoare a trei volume colective: „Poveşti cu scriitoare şi copii” (Editura Polirom, 2014) și „10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros” (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, apărută la Editura ICR în 2017) și „Un secol de poezie română scrisă de femei” (împreună cu Paula Erizanu, Editura Cartier, 2019). A scris și două cărţi pentru copii, „Catrina şi marele Domn Somn” și „Un unicorn în muzeul de oase” (ambele cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, publicate la Editura Cartier, 2017). Este prezentă cu poeme și eseuri în reviste literare și în mai multe volume colective: „Cum citesc bărbații cărțile femeilor” (volum coordonat de Lia Faur și Șerban Axinte la Editura Polirom, 2017), „Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste”, coordonată de Cosmin Perța (Editura Paralela 45, 2018), „Ea. Perspective feministe asupra societăţii româneşti” (volum coordonat de Oana Zamfirache, Editura Curtea Veche Publishing, 2019), „Arta revendicării. Antologie de poezie feministă” (volum coordonat de Medeea Iancu, Fractalia și LitFem, 2020) și „Izolare” (volum coordonat de Alexandra Rusu, Nemira, 2020). Este membră PEN și, în prezent, face parte din redacţia revistei „Observator cultural”.

Paula Erizanu s-a născut în 1992 la Chișinău. A studiat istoria și literatura la New College of the Humanities la Londra, apoi jurnalismul la City University London. A scris despre protestele din 2009 din Republica Moldova în „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o” (Cartier, 2011, ediție trilingvă). Cartea s-a bucurat de o mare atenție mediatică la Chișinău, fiindu-i decernat Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, precum și Premiul pentru cea mai populară carte a Bibliotecii Naționale „Ion Creangă”, fiind nominalizată și la Premiile Observa-tor cultural, categoria Debut. A fost tradusă în engleză de către autoare, apoi în franceză, cehă și germană, și a primit premiul internațional UNESCO pentru cea mai frumoasă producție de carte a anului 2011 la Târgul de Carte de la Leipzig. A urmat debutul în poezie „Ai grijă de tine” (Charmides, 2016). A participat la festivaluri literare în România, Ucraina, Slovenia și Cehia. Articolele sale i-au apărut în publicații internaționale precum The Guardian, London Review of Books, CNN, Aeon, Dazed ș.a. și în publicații din România și Republica Moldova, precum Libertatea, Observator cultural, Dilema veche, Scena9, Ziarul de Gardă ș.a. În prezent este redactor de cultură al revistei online The Calvert Journal, la Londra, și lucrează la un roman pentru care a primit bursa Central European Initiative.

Evenimentul este organizat de către Editura Cartier în colaborare cu Librăriile Cărturești.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.

19
/12
/22

În cartea sa „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra”, jurnalistul Johann Hari a adunat experiență din 50.000 de kilometri parcurși pentru a sta de vorbă cu nu mai puțin de 250 de experți care studiază consecințele pierderii atenției și concentrării, ea a declarat că, potrivit studiilor sale, acum „suntem mai predispuși să scanăm și să trecem cu ușurință mai departe atunci când citim pe ecrane – ne trecem privirea rapid peste informații pentru a extrage ce avem nevoie".

18
/12
/22

Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Lecții de chimie” de Bonnie Garmus, apărut recent și în limba română, la Editura Nemira. Bestseller The New York Times, cartea a fost nominalizată pentru Waterstones Debut Fiction Prize și este în curs de ecranizare ca serial Apple TV, cu Brie Larson în rolul principal.