Portretele lui Alex. Ştefănescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/portretele-lui-alex-stefanescu/

Alex. Ștefănescu publică, la Editura Allfa, din cadrul grupului editorial All, două cărţi, care vor fi prezentate publicului la Bookfest. Prima, „Texte care n-au folosit la nimic”, strânge, sub cupola deznădejdii, publicistica risipită a criticului din ultimele două decenii şi jumătate. Cealaltă, despre care va fi vorba aici, „Un scriitor, doi scriitori”, se bucură şi de caricaturile maestrului Bogdan Petry.

Un articol de Andrei Crăciun|29 mai 2014

„Un scriitor, doi scriitori” este o sumă de portrete dintr-o singură tușă pe care Alex. Ștefănescu le face următorilor oameni de litere (în ordine alfabetică): L.M. Arcade, George Arion, Ana Blandiana, Geo Bogza, Nicolae Breban, Barbu Brezianu, Emil Brumaru, Augustin Buzura, Șerban Cioculescu, Alexandru Condeescu, Daniel Cristea-Enache, Ion Cristoiu, Gabriel Dimisianu, Mircea Dinescu, G.G., Geo Dumitrescu, Carolina Ilica, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Ileana Mălăncioiu, Dan C. Mihăilescu, Florin Mugur, Eugen Negrici, Constantin Noica, Octavian Paler, Adrian Păunescu, Marin Preda, George Pruteanu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Alex. Ștefănescu însuși, Pavel Șușară, Constantin Țoiu, Laurențiu Ulici, Eugen Uricaru, Nicolae Velea, Grigore Vieru, Matei Vișniec.

Sunt, în cadrul acestor texte, întâmplări adevărate, glume ca-n Ilf și Petrov, dovezi de prietenie, ba chiar și de iubire. Alex. Ștefănescu este, cum îi șade bine autorului inteligent, ironic și autoironic, abuzează de snoave, se compătimește permanent pentru lamentabilul său succes la dame, pentru obezitate și pentru naivitate, căci atunci când are șansa de a se răsfăța cu o nimfomană, criticul dă – literalmente – bir cu fugiții.

Fiecare dintre aceste istorii personale are ceva inubliabil.

Umorul indimenticabil al lui Alex. Ștefănescu reușește să îi salveze până și pe cei mai anoști dintre acești oameni.

E timpul să aflați că pe L.M. Arcade îl chema, de fapt, Mămăligă. Alex. Ștefănescu, însă, dintr-o regretabilă neglijență îi spune „domnul Mămăliguță”.

George Arion este acela care a remarcat că Alex. Ștefănescu e ca tras prin inelul lui Saturn, Ana Blandiana l-a cucerit, ca pe un imberb, prin simplul gest de a-și prinde de urechi cireșe, ca pe niște cercei (gest care, repetat de o altă poetă, însă cu cireșe din frigider, a contribuit la declanșarea unei otite).

Pe Geo Bogza, Alex. Ștefănescu şi-l amintește purtând baston. Când criticul i-a mărturisit că nu-i șade bine așa, Geo a lăsat bastonul într-un gard și-a plecat drept mai departe.

Din portretul întocmit lui Emil Brumaru aflăm povestea necenzurată a nepublicării moldoveanului la Humanitas (captivat de un contraatac într-un meci de fotbal televizat, l-a lăsat pe Liiceanu să tot aștepte la celălalt capăt al firului), dar aflăm și de ce culege poetul sârme contorsionate de pe carosabilul și trotuarele Iașului.

În cartea aceasta este elogiată fabuloasa erudiție a lui Șerban Cioculescu și sunt punctate circumstanțele care l-au lăsat pe Daniel Cristea-Enache fără ceasul de mână tocmai în Brazilia (podoaba a fost, ulterior, într-un moment de suprarealism magic, recuperată).

Și tot din ea aflăm cum s-a bătut Mircea Dinescu cu Cezar Ivănescu, primul apărându-l pe Alex. Ștefănescu din convingerea că unui critic nu-i stă bine luându-se la trântă cu poeții, în vreme ce, între ei, poeții pot face orice.

alex stefanescu

Gabriel Liiceanu l-a sprijinit, la propriu, cândva pe bolnavul Alex. Ștefănescu (trebuie avut în vedere că, deși bolnav, criticul obișnuia să rămână masiv).

Din pricina ironiei, Nicolae Manolescu a ratat o mașină (Lada 1200!) pe care Alex. Ștefănescu intenționa să i-o ofere cadou (Ștefănescu își cumpărase autoturismul din onorariul pentru patru cărți!).

Mai vreți? Eugen Negrici îi oferea lui Alex. Ștefănescu fazani vânați personal. Cândva, Octavian Paler s-a înfruptat dintr-un bol de căpșune, pe îndelete, fără ca măcar să-i treacă prin cap să-l servească și pe impozantul critic, Adrian Păunescu era stăpânit de demonul farselor și nu o dată Alex. Ștefănescu i-a căzut victimă, iar Marin Preda se amuza povestind cum se încuie în biroul său de la Cartea Românească pentru a privi un scriitor nemaipomenit de urât, atât de urât încât nu-i venea, ore în șir, să creadă că există în realitate.

Multe mai dezvăluie Alex. Ștefănescu, deși, dacă e să fim până la capăt onești, e limpede că, până la capăt înțelept, și mai multe tace.

Foto cu Alex Stefanescu – site personal

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?