Presa din Suedia semnalează un număr record de cărţi traduse din limba română în suedeză, în 2013
https://www.ziarulmetropolis.ro/presa-din-suedia-semnaleaza-un-numar-record-de-carti-traduse-din-limba-romana-in-suedeza-in-2013/

Presa din Suedia semnalează un număr record de cărţi traduse din limba română în suedeză în anul 2013, fiind publicate 11 titluri aparţinând unor genuri literare diferite.

Un articol de Andrada Văsii|21 august 2013

Presa din Suedia semnalează un număr record de cărţi traduse din limba română în suedeză în anul 2013, fiind publicate 11 titluri aparţinând unor genuri literare diferite. Conducerea Târgului de Carte Bok& Bibliotek de la Göteborg, la care anul acesta România este ţară invitată de onoare, a vorbit despre numărul mare de cărţi traduse din română în suedeză în 2013.

Târgul de Carte de la Göteborg (26-29 septembrie) are anul acesta în centru literatura română. Iniţiativa este susţinută de un număr record de traduceri în limba suedeză: unsprezece titluri aparţinând unor genuri diferite.

Nouă dintre autorii cărţilor traduse participă la târg, fie în programul de seminarii, fie în programele de la standul României.

Interesul pentru literatura română este rezultatul unei munci constante şi asidue şi ne bucurăm că editurile suedeze publică anul acesta cele 11 cărţi.

Dan Shafran,
directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm

„Recolta” de anul acesta prezintă diversitatea literaturii române: va fi publicată proză, poezie, filosofie, vor fi publicaţi clasici (Emil Cioran, Marin Sorescu), nume consacrate (Mircea Cărtărescu), debutanţi (Cătălin Dorian Florescu).

Au fost traduşi atât autori care trăiesc în România (Gabriela Adameşteanu), cât şi autori din exil (Norman Manea, Gabriela Melinescu), iar temele cărţilor acoperă subiecte variate, pornind de la istorie (Varujan Vosganian) şi ajungând la feminitate şi maternitate (Ioana Nicolaie).

Prima antologie de nuvele

„Skräpliv” este prima antologie de nuvele românească care apare în limba suedeză, confirmând importanţa acestui gen literar în literatura română. Volumul include nuvelele a 11 autori contemporani, a căror temă comună este singurătatea, fie că e vorba de oameni tineri sau bătrâni, fie că e vorba de cei abandonaţi de istorie, de societate şi de familie.

Cu cinci titluri din cele unsprezece, poezia ocupă un loc important în alegerea editorilor, printre titlurile publicate numărându-se o selecţie de poeme ale lui Marin Sorescu. Sorescu (1936-1996) a fost unul dintre primii scriitori români al căror nume a fost vehiculat pentru premiul Nobel pentru literatură.

Printre romanele publicate în acest an se numără titluri cu recunoaştere internaţională: „Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian, o poveste colectivă a armenilor care au luat calea exilului în timpul anilor 1900, tradusă deja în zeci de limbi, „Iacob se hotărăşte să iubească”, de Cătălin Dorian Florescu, o pasionată cronică de familie distinsă cu Schweizer Buchpreis în 2011.

Regal românesc

Astfel, cărţile româneşti apărute anul acesta în traducere suedeză sunt: antologia de nuvele „Skräpliv”, (Editura 2244, traducerea Jeana Jarlsbo & Anna Hedman; prefaţă semnată de Henrik Nilsson; selecţie realizată de Eva Leonte & Ingemar Nilsson.

Conţine nuvele semnate de Gabriela Adameşteanu, Adriana Bittel, Daniela Crăsnaru, Augustin Cupşa, Adela Greceanu, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Veronica Niculescu, Răzvan Petrescu, Bogdan O. Popescu, Lucian Dan Teodorovici), volumul de poeme „Floarea de menghină”, de Svetlana Cârstean, (Editura Ramús, traducerea Athena Farrokhzad), notează Mediafax.

La acestea se adaugă romanul „Travesti”, de Mircea Cărtărescu, (Editura Bonniers, traducerea Inger Johansson), eseuri – „Tratat de descompunere”, de Emil Cioran, (Editura H:ströms, traducerea Nikanor Teratologen; postfaţă de Sven André), volumul de poeme „Austerloo”, de Daniela Crăsnaru, (Editura Ellerströms, selecţie şi traducere realizate de Dan Shafran), romanul „Jacob se hotărăşte să iubească”, de Cătălin Dorian Florescu, (Editura 2244, traducerea Ulrika Junker Miranda), romanul „Vizuina”, de Norman Manea, (Editura 2244, traducerea Peter Handberg şi Dan Shafran), volumul de poeme „Pe spatele peştişorului de aur”, de Gabriela Melinescu, (Editura Ellerströms, prefaţa şi traducerea Inger Johansson), poemele „Cerul din burtă”, de Ioana Nicolaie, (Editura 10TAL Bok, traducerea Inger Johansson), „Erată din paradis”, de Marin Sorescu, (Editura Ellerströms, selecţie şi traducere Dan Shafran) şi romanul lui Varujan Vosganian, „Cartea şoaptelor” (Editura 2244, traducerea Inger Johansson).

Foto credit: Bookfest – Salonul Internațional de Carte

16
/09
/22

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) a anunțat primii 63 de invitați la ediția din acest an. Lista include nume cunoscute din peste 20 de țări. Alte nume vor fi publicate curând.

16
/09
/22

Sâmbătă, 17 septembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc o întâlnire cu Gabriela Adameșteanu la Librăria Kyralina din București (Str. Biserica Amzei 10), prilejuită de apariția în limba franceză a romanului „Fontana di Trevi” la Editura Gallimard („Fontaine de Trevi”, traducere de Nicolas Cavaillès).

13
/09
/22

Petre Barbu îşi aşteaptă cititorii, joi, 15 septembrie, de la ora 19.00, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, Bucureşti), la o discuţie despre noul său roman, „Vremea tatălui”, publicat de curând în colecția Fiction Ltd. a editurii Polirom.

13
/09
/22

Vineri, 16 septembrie, de la ora 16.00, în prezența lui Gabriel Liiceanu, magazinul Humanitas-Takumi Lipscani 42 se va adăuga lanțului de librării Humanitas. Un parter, trei etaje de cărți și încă un etaj ocupat de Takumi, unul dintre cele mai mari și mai rafinate magazine de cadouri japoneze din Europa. 350 de metri pătrați dedicați cărților și celor mai frumoase cadouri.

09
/09
/22

CENTENAR La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ne amintim de arta și de universului unui prozator unic. Ziarul Metropolis vă prezintă un dialog de arhivă despre relația scriitorului cu teatrul.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

18
/08
/22

Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu, publicat la Polirom în cinci ediții, a apărut în limba japoneză, la Gunzosha Publishing Co (traducere de Seiko Takesono). La aceeași editură, se află în pregătire și volumul „Sălbaticii copii dingo” (Polirom, 2021, două ediții).