Primul meu Divan
https://www.ziarulmetropolis.ro/primul-meu-divan/

Tocmai s-a sfârşit cea de-a opta ediţie a Divan Film Festival (Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară). Cum a fost?

Un articol de Andrei Crăciun|29 august 2017

Povestea e așa. Într-o zi de la sfârșitul mileniului al II-lea, poetul Mircea Dinescu a ajuns la portul abandonat din Cetate (județul Dolj). A privit poetul cerul și a privit poetul Dunărea, și a văzut poetul că e bine. A cumpărat pământ acolo (soția, doamna Mașa, i-a temperat imboldul risipirii și a adăugat un plus de echilibru), a reabilitat construcțiile și a început să se obișnuiască în straie de moșier, cu argații preumblându-i-se în jur. Așa a apărut Portul Cultural Cetate, unde tot felul de artiști au descins în ultimul deceniu. Așa a apărut și Divanul.

Rona Hartner

Nu e ușor să ajungi la Cetate, doar inițiații știau bine drumul acesta. De altfel, numele festivalului – Divan – asta vrea să exprime: că e pentru cei puțini, aleși, pentru intimi. Stai pe divan și te uiți la filme și trândăvești și, ca o încununare a acestui dolce far niente, îți mai și gătește poetul-bucătar, și totul se stropește în noapte cu vinul lui Dinescu. Ei bine, nu mai e chiar așa.

Divanul a crescut, nu mai e o întâmplare pentru câțiva. Vin cetățeni cu sutele, își pun cortul acolo, la moșie, campează, sau se cazează de-a dreptul în camerele din conac (puțini poeți din Europa mai au conace cu atâtea camere) și se bucură de cinema și de arta culinară.

Poetul însuși nu mai e la fel de prezent ca odinioară. Din vreme își ia pușca pe umăr și pleacă la vânătoare, de unde se mai întoarce în amurg.

În acest an (care a stat sub umbrela conceptului Balkan Love) au fost multe aspecte care s-ar cuveni subliniate. Fără rigoare cronologică: proiecția filmului Gadjo Dilo (sus), pentru prima dată în România, la douăzeci de ani de când a fost lansat și a cunoscut succesul comercial în Franța – la Divan a fost prezentă însăși actrița Rona Hartner, care a fost luată prin surprindere de sosirea toamnei.

Concertul IMPEX, trupă în care se remarcă Andrei Dinescu, fiul poetului. IMPEX cântă o combinație strălucită de manele și rock – manele psihedelice, dacă doriți. De altfel, fiul poetului e un cunoscut avocat al muzicii lăutărești.

Concertul Mambo Siria (care nu mai e, totuși, ce a fost), un film sârbesc (Afterparti), din care se desprinde agitata viață de noapte din Belgrad (plină de petreceri, sex în toalete și munți de cocaină).

Mircea Dinescu

O serie de scurtmetraje balcanice (dintre care și unul al regizorului român Tudor Botezatu), care anunță alte și alte valuri în cinema-ul european (am remarcat un filmuleț din Macedonia, care expunea așteptarea unei vizite a Mareșalului Tito într-o locantă). Seratele culinare în care poetul cu mâna lui flamba un porc stropit din belșug cu alcool…

Atmosfera a fost relaxată, s-a stat sub cerul liber și s-a visat departe, s-a făcut plajă la Dunăre. O dată, în preludiul unui dezmăț culinar, poetul, nemulțumit de cum decurgea înfăptuirea unei paella, a strecurat în rețeta artistului culinar spaniol un cârnăcior de-al nostru, pentru gust.

Așa a fost să fie.

De altfel, numele festivalului – Divan – asta vrea să exprime: că e pentru cei puțini, aleși, pentru intimi. Stai pe divan și te uiți la filme și trândăvești și, ca o încununare a acestui dolce far niente, îți mai și gătește poetul-bucătar, și totul se stropește în noapte cu vinul lui Dinescu.

Foto: Adi Bulboacă

 

 

 

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

02
/02
/21

Film O'Clock International Festival a apărut ca un parteneriat între țări care împărtășesc același fus orar și dragostea pentru cinema, ce își propune să fie mai mult decât un festival de film – o adevărată mișcare culturală ce folosește ca mijloace meridianul și fusul orar pentru a transforma Terra într-o citadelă cinematografică.

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.

29
/01
/21

Cu o poveste inspirată din fapte reale și o distribuție excepțională, în care se regăsesc Olga Kurylenko, Lambert Wilson și Eduardo Noriega, Traducătorii/ Les traducteurs, un thriller franțuzesc plin de suspans și empatie, regizat de Régis Roinsard și distribuit de Independența Film, va avea premiera în câteva dintre cinematografele din România funcționale în această perioadă începând cu 5 februarie.

25
/01
/21

CARTE DE CINEMA Diversele evoluţii ale tehnologiei audiovizuale din ultimii ani au adus o formă inedită de comentariu despre cinema – eseul-video. Criticul Irina Trocan i-a dedicat o substanţială carte, „Audiovizualul în opoziţie” (2020), în care discută de asemenea şi cinema-ul eseu.

12
/01
/21

CRONICĂ DE FILM Lansat recent de HBO (care e şi unul dintre producători), cel mai nou film al regizorului Steven Soderbergh, „Let Them All Talk” (2020), vine într-un moment prost. Ce interes poate să stârnească acum povestea unei scriitoare în criză (Meryl Streep) care porneşte într-o călătorie transoceanică pe un vapor de lux alături de două prietene şi un nepot?

11
/01
/21

CRONICĂ DE FILM Premiat în competiţia Festivalului de la Veneţia pentru cea mai bună actriţă (Vanessa Kirby) şi lansat recent de Netflix, „Pieces of a Woman” (2020) este primul titlu în limba engleză al regizorului maghiar Kornél Mundruczó – un film demn de respect pentru forţa emoţională a câtorva momente, dar nu şi foarte rafinat.

07
/01
/21

CARTEA DE CINEMA Dialogul dintre literatură și cinema e vechi cât istoria filmului, însă nu a fost niciodată studiat pe cât ar fi meritat. O contribuție importantă la înțelegerea complexității acestei relații este volumul nou apărut „Adaptarea cinematografică a operelor literare”, de Anda Ionaș.

05
/01
/21

PREVIEW Deși sunt riscante previziunile pentru anul care tocmai a început, există totuși speranțe că situația va fi mai bună decât în 2020. Inclusiv în privința cinematografiei. Prin urmare, încercăm să anticipăm cele mai așteptate filme românești din 2021 – de la noi titluri de Radu Jude sau Daniel Sandu, la debuturi promițătoare.