Redescoperirea lui Ion Vinea
https://www.ziarulmetropolis.ro/redescoperirea-lui-ion-vinea/

Cartea „Ion Vinea, un scriitor între lumi şi istorii”, de Sanda Cordoş, a fost publicată la Editura Școala Ardeleană, în Cluj-Napoca, în anul 2017.

Un articol de Andrei Crăciun|18 mai 2018

Sanda Cordoș a reușit o nouă lucrare excepțională: l-a recuperat pe Ion Vinea, unul dintre marile personaje ale literaturii române din secolul XX.

Poet și publicist de un talent orbitor, Vinea a trecut în ochii contemporanilor drept un mare risipitor. Amâna cu deceniile să-și publice volumele și prefera posterității clipa, fiind înzestrat pentru a exercita fascinație.

Vinea a fost cult, a fost fermecător, a avut trecere la damele din cea mai înaltă societate, a fost iubit de prietenii lui și a reușit să lase o urmă în toate viețile prin care a trecut.

Dar, cel mai mult, Vinea a fost un mare personaj european. Fascinat de Paris, dorindu-și Parisul mai mult decât viața, și-a lăsat inima pe malul stâng al Senei. A legat prietenie la Paris cu însuși Scott Fitzgerald și nu era străin de dadaiști. Tristan Tzara și Constantin Brâncuși îl țineau aproape și greu se îndurau să se despartă de Ion Vinea.

Poet, poet adevărat, a scris despre cum îi veneau în viață doamnele cu ochi de toamnă și începuturile de roman, politic a avut inima la stânga și bineînțeles că n-a murit orb la ce a însemnat, de fapt, utopia comunistă. Ion Vinea (pe care îl chema de fapt Iovanache) s-a săvârșit cu ochii deschiși.

Și-a iubit îndeosebi mama, Olimpia Iovanache, grecoaică, la moartea căreia a aflat până la ultimele consecințe ce este deznădejdea.

La moartea mamei sale, Vinea a scris că a rămas un orfelin de 61 de ani. N-a mai cunoscut mângâierea.

Ion Vinea a scris poeme și în anticamera morții, a lăsat o operă care, fără să fie vastă, e originală. Nu a mai existat un al doilea Vinea și nici nu va mai exista.

Și, mai ales, a avut înțelepciunea să trăiască viața zi cu zi, așa cum fac oamenii inteligenți, care nu disprețuiesc publicistica.

Ion Vinea a fost un gazetar de o cultură zdrobitoare, care a ridicat și a îngropat ziare și reviste și nu a crezut în birocrații literelor.

O figură unică, pe care Sanda Cordoș ne-o redă cu o generozitate pe care ar trebui să punem mult mai mult preț.

O carte document.

Dar, cel mai mult, Vinea a fost un mare personaj european. Fascinat de Paris, dorindu-și Parisul mai mult decât viața, și-a lăsat inima pe malul stâng al Senei. A legat prietenie la Paris cu însuși Scott Fitzgerald și nu era străin de dadaiști. Tristan Tzara și Constantin Brâncuși îl țineau aproape și greu se îndurau să se despartă de Ion Vinea.



16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.

19
/12
/22

În cartea sa „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra”, jurnalistul Johann Hari a adunat experiență din 50.000 de kilometri parcurși pentru a sta de vorbă cu nu mai puțin de 250 de experți care studiază consecințele pierderii atenției și concentrării, ea a declarat că, potrivit studiilor sale, acum „suntem mai predispuși să scanăm și să trecem cu ușurință mai departe atunci când citim pe ecrane – ne trecem privirea rapid peste informații pentru a extrage ce avem nevoie".

18
/12
/22

Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Lecții de chimie” de Bonnie Garmus, apărut recent și în limba română, la Editura Nemira. Bestseller The New York Times, cartea a fost nominalizată pentru Waterstones Debut Fiction Prize și este în curs de ecranizare ca serial Apple TV, cu Brie Larson în rolul principal.