René Magritte, o viață în 5 povești
https://www.ziarulmetropolis.ro/rene-magritte-o-viata-in-5-povesti/

Celebrul artist plastic belgian René Magritte s-a stins din viaţă într-o zi de vară, pe 15 august 1967, la 68 de ani. A fost înmormântat la cimitirul Schaerbeek din Bruxelles. Mai jos îl vedeţi fotografiat, lângă tabloul său, „Pelerinul”, de Lothar Wolleh, chiar în anul în care a murit…

Un articol de Dana Ionescu|14 septembrie 2021

Lucrase până la ultima suflare, dar tot nu reușise să finalizeze o pictură destinată unui colecționar german. Lucrarea neterminată a creatorului convins că „mintea iubește necunoscutul, iubește imaginile cu sens necunoscut, din moment ce însuși sensul minții e necunoscut” a rămas pe șevaletul din casa artistului ani întregi, până în 1986, când a murit soția sa, Georgette Magritte.

În posteritate puterea de influență a artei lui i-a confirmat unicitatea. Ludicul, ironia, umorul negru, absurdul, dar și o anumită tandrețe fac parte din „marca înregistrată” Magritte, ale cărei forme le regăsim azi nu doar în muzee și colecții, ci și pe panouri publicitare, în decorațiuni de birou și în alte obiecte ale societății de consum. Astăzi, cinci „întâmplări” din traseul acestui creator care și-a găsit un fel al lui de a fi suprarealist și un loc important în arta cotemporană.

1

René Magritte n-a fost doar pictor și sculptor, ci și desenator. De-a lungul vieții a desenat, printre altele, ilustrații pentru volumele unora dintre prietenii săi, printre care Paul Éluard și Georges Bataille. Aceste lucrări sunt doar o altă ipostază, la fel de rafinată, a amprentei sale inconfundabile, cu reprezentări obsesive ale obiectelor care îi definesc universul – pipa, umbrela, fereastra, oglinda, chipul acoperit etc.

2

În tinerețe, artistul a făcut desen tehnic într-o fabrică de tapet, unde a învățat mult despre artă și a descoperit, de exemplu, cum te poți îndepărta de geometrie, dar păstrând geometria. Tot pe-atunci s-a jucat și cu creații ale artiștilor moderni. A făcut, se știe, falsuri după lucrări de Pablo Picasso și Marx Ernst, ba chiar a îndrăznit să încerce asta și cu Tițian. Arta de a copia i-a folosit mai târziu în viața cotidiană: a falsificat bancnote ca să poată supraviețui în Belgia ocupată de nemți.

René Magritte, „Amanții” (1921)

3

Tablourile lui, a căror cotă de piață a crescut treptat, au uneori o soartă la fel de ciudată ca lumea pe care te invită să ți-o imaginezi. E cunoscut, de exemplu, cazul nudului închipuind-o pe soția artistului. „Olympia”, așa se numește lucrarea, evaluată la peste 1 milioan de dolari, i-a sedus pe doi hoți, care au furat-o, în anul 2009, din casa memorială a lui Magritte, aflată în capitala Belgiei. Dar peste trei ani ea s-a întors cuminte, neatinsă, de unde dispăruse. Realitatea, știm, bate ficțiunea. Și realitatea e că hoții n-au reușit s-o vândă pe piața neagră tocmai din cauza notorității ei, așa că s-au gândit să… o pună la loc.

4

Nenumărate chipuri întoarse sau ascunse din tablourile pictate de artistul belgian care spunea „Suntem înconjurați de perdele. Percepem lumea doar printr-o perdea. Dar, în același timp, ca să poată fi recunoscut, un obiect trebuie să fie acoperit” și-ar avea originea adevărată, susțin unii critici de artă, într-un eveniment tragic din biografia pictorului. Chiar dacă Magritte și-a exprimat în repetate rânduri scepticismul față de psihanaliză, psihanaliza ar avea multe de spus, fără îndoială, despre acest episod. Suferind de o afecțiune psihică, după mai multe tentative, mama artistului s-a sinucis pe vremea când el era adolescent. Băiatul de paisprezece ani ar fi fost de față când cadavrul, cu chipul acoperit, a fost scos din râu. Dacă prezența tânărului la acel moment este incertă, urmele acestei sinucideri în viața interioară a lui Magritte sunt certe. Și pălăriile obsesive din imagistica artistului ar putea veni, spun adepții psihanalizei, tot din lumea mamei, care era modistă.

René Magritte, „Portretul lui Stephy Langui” (1961)

5

Și, pentru că „Aceasta nu este o pipă” a însemnat enorm pentru arta contemporană, belgienii s-au gândit să-i preia spiritul și să-l omagineze inedit pe René Magritte. Așa că, dacă mergeți la Bruxelles, o să puteți să vă plimbați pe „Aceasta nu este o stradă”. Dar ea e chiar o stradă care trimite la ironia și spiritul contradictoriu din arta unuia dintre cei mai cunoscuți belgieni din secolul XX.

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.