Repere cotidiene pentru memoria culturală ieșeană
https://www.ziarulmetropolis.ro/repere-cotidiene-pentru-memoria-culturala-ieseana/

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi demarează un nou proiect de revitalizare a memoriei culturale a Iaşului, prin marcarea, cu ajutorul plăcilor memoriale, a unor clădiri / locuri semnificative pentru istoria cultural-literară a oraşului.

Un articol de Petre Ivan|24 martie 2016

Proiectul face parte din planul managerial 2013-2017 al instituției și își propune (re)punerea în valoare, prin marcare, a clădirilor ieșene în care au trăit sau au creat personalități naționale, a locurilor cu încărcătură culturală.

În anul 2016, MNLR Iași își propune să amplaseze aproximativ 30 de plăci memoriale în locuri semnificative din Iași.

Primele două plăci au fost deja instalate. Prima, în fața clădirii care i-a aparținut lui Iacob Negruzzi (strada Păcurari, nr. 21), iar a doua în curtea Muzeului „Vasile Pogor”. Pe lângă marcarea culturală a spațiului, plăcile au rolul de a oferi detalii incitante sau de a spune pe scurt o poveste interesantă extrasă din istoria locului, pentru turiști, dar și pentru localnicii care încă nu cunosc lucruri importante din istoria Iașului.

De exemplu, în fața clădirii în care a locuit Iacob Negruzzi, se menționează și faptul că: „Iacob Negruzzi a găzduit aici câteva ședințe ale Junimii, la care Mihai Eminescu a recitat în 1883 poezia «Doina», iar Titu Maiorescu a citit în 1884 «O scrisoare pierdută» de I.L.Caragiale”.memoria culturală ieșeană

De asemenea, placa memorială din curtea Casei Pogor este instalată pe stâlpul de iluminat care „a fost realizat la ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII, înființată în 1840 la Iași, în timpul domniei lui Mihai Sturdza, prin efortul lui Gheorghe Asachi, cel care a pus și bazele presei în limba română”.

Sunt de părere că memoria culturală trebuie exersată și la nivelul cotidianului, contribuind astfel organic la asimilarea tradițiilor culturale și formarea tinerelor generații. Patrimoniul literar se promovează nu doar prin manuale școlare, muzee și expoziții, ci și prin intermediul clădirilor, al străzii.

Nu inventăm nimic, învățăm de la alții: orașele occidentale sunt înțesate de astfel de repere culturale, cu un impact important asupra turismului cultural. Iașul are o istorie literară, artistică și academică de excepție, mult prea puțin exploatată din acest punct de vedere. Încă o dată suntem restanți, ieșenii, față de propria noastră istorie. – Dan Lungu, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

Inițiativa Muzeului Național al Literaturii Române Iași a beneficiat de colaborarea mai multor instituții ieșene în identificarea clădirilor/locurilor semnificative: Academia Română – filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Uniunea Artiștilor Plastici din Iași, Școala Populară de Arte „Titel Popovici”.

Foto: Memoria culturală ieșeană – muzeulliteraturiiiasi.ro

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

13
/03
/18

Islamismul este religia unei apreciabile părți a umanității și înseamnă un mod de viață prin care li se cere adepților supunere față de voința lui Dumnezeu, așa cum i-a fost revelată Profetului. În limba arabă al-qu-ran, Coran, înseamnă recitare, iar Mahomet a primit recitarea cuvântului lui Dumnezeu de la „un om al Său”, Gabriel.

13
/03
/18

Teatrul Evreiesc de Stat organizează, în perioada 15 martie – 15 aprilie, a doua ediție a proiectului cultural educațional „Dați o carte, faceți parte!”. Prin această campanie, Teatrul Evreiesc de Stat își propune ca în fiecare an să contribuie, alături de editurile partenere, la dotarea bibliotecilor școlilor din București.

12
/03
/18

Ateliere de limbă elfă şi de bandă desenată cu Vlady, vampirul mâncător de usturoi, jocuri şi cele mai recente lansări de la Nemira, Paladin, Crime Scene Press, Millennium Press, Tritonic vor fi la târgul de carte SF&Fantasy Final Frontier, a şaptea ediţie, organizat la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe 24 şi 25 martie. Intrarea este liberă.

11
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărți aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societății, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credințe ale umanității. Creștinismul a folosit Biblia, cartea cărților, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj și versiuni în toate limbile Pământului.

07
/03
/18

Miercuri, 7 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), va avea loc lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“. Scriitoarea britanică Catherine Banner va participa prin Skype la acest eveniment.

Pagina 30 din 105« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »