„Revizorul” pe scena de la Oradea
https://www.ziarulmetropolis.ro/revizorul-pe-scena-de-la-oradea/

Spectacolul „Revizorul” de N.V. Gogol, în regia lui Petru Vutcărău, va avea premiera pe 18 şi 19 februarie, de la ora 19.00, la Sala Mare a Teatrului „Regina Maria” din Oradea.

Un articol de Liliana Matei|15 februarie 2020

Nikolai Vasilievici Gogol este unul dintre marile nume ale literaturii universale, remarcându-se ca scriitor realist și satirist deopotrivă. Gogol a fost marcat în căutările sale de nevoia de a se desprinde de rutină și comoditate și de a se ridica deasupra statutului de „viețuitoare care viețuiește numai pentru a viețui”. El folosește limbajul comediei pentru a exprima tragedia timpului său, iar râsul gogolian a fost inspirat de însuși Pușkin, Gogol afirmând: „Dacă e vorba să râdem, apoi să râdem tare, să râdem de ceea ce merită într-adevăr să fie ridiculizat de toți.” Anecdota care stă la baza comediei „Revizorul” îi este inspirată tot de către Pușkin, măiestria lui Gogol fiind aceea de a reda o imagine satirică de sinteză a întregii burghezii a Rusiei imperiale, prin intermediul unui mic grup de funcționari dintr-un orășel de provincie. Funcționarii corupți, în frunte cu primarul, primesc o veste tulburătoare: un revizor va sosi incognito în orașul lor pentru a efectua câteva investigații. Activitățile de clică riscă să fie descoperite, astfel, fiecare dintre cei implicați își asumă propriile fapte corupte și încearcă să le dreagă după posibilități. În plin proces de organizare a mușamalizării, aceștia primesc vestea că la han a ajuns un individ suspect, care prezintă semnalmentele unui inspector…

Piesa „Revizorul” face parte din categoria textelor a căror contemporaneitate nu se degradează în timp.  Prima reprezentație a avut loc pe scena Teatrului Alexandrinsky din St Petersburg, în 19 aprilie 1836, iar în anul 1842 apare o versiune îmbunătățită. În cele aproape două secole de la premiera din St Petersburg, piesa a fost pusă în scenă de sute de ori și au existat versiuni pentru televiziune, operă, dans și film. În Oradea, spectacolul este pentru prima dată montat în repertoriul trupei Iosif Vulcan. Din distribuție fac parte actorii: Șerban Borda, Gabriela Codrea, Anca Sigmirean, Răzvan Vicoveanu, Alin Stanciu, Andrian Locovei, Alexandru Rusu, Sebastian Lupu, Sorin Ionescu, Pavel Sîrghi, Eugen Neag, Petre Ghimbășan, David Constantinescu, Lucia Rogoz, Ciprian Ciuciu, George Dometi, Carina Bunea, Maria Teișanu, Miruna Lazăr, Giorgiana Coman, Calița Nantu, Daniela Purcărea, Ionuț Șerban, Igor Lungu. Regia spectacolului este semnată de Petru Vutcărău.

Regizor de renume internațional, Petru Vutcărău a pus în scenă peste o sută de spectacole atât în Republica Moldova, cât și în alte țări precum: Italia, Franța, România, Rusia, Japonia sau Turcia și a predat actoria la diverse școli de teatru din Franța, Italia, Rusia și Japonia. Este prieten vechi al teatrului din Oradea, încă din 1995, când pune în scenă spectacolele „Și cu violoncelul ce facem” de Matei Vișniec și „Hei, oameni buni” de William Saroyan, urmate de „Sexul femeii ca un câmp de luptă în războiul din Bosnia” de Matei Vișniec, în anul 1999 și „Salonul nr. 6” de A.P. Cehov și „Care pe care” de August Strinberg în 2006. Revine patru ani mai târziu, când pune în scenă piesa „Uciderea lui Gonzago” de Nedialko Yordanov. În 2018, când își începe activitatea ca regizor artistic la Trupa Iosif Vulcan, montează spectacolul „Avalanșa” de Tuncer Cücenoğlu, care devine una dintre cele mai apreciate producții ale stagiunii, premiată internațional.  Light design-ul este semnat de Gheorghiu Bogdan, creația video poartă semnătura Ioanei Ilaș-Bodale, coregrafia îi aparține lui András Lóránt, iar scenografia este semnată de Adrian Damian, iar costumele de Tatiana Popescu.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).

11
/01
/24

Asociația SIGNIS România anunță prima ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului Ecumenic este un premiu independent acordat filmelor de lungmetraj din competițiile unor festivaluri internaționale de film din lume, precum Cannes sau Berlin.