Rolurile esenţiale ale Luminiţei Gheorghiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/rolurile-esentiale-ale-luminitei-gheorghiu/

„Poziţia copilului” este acum disponibil pe platforma Cinepub. Prilej pentru o scurtă rememorare a rolurilor esenţiale de cinema ale unei mari actriţe, Luminiţa Gheorghiu: de la „Moromeţii” şi până la acest film al lui Călin Peter Netzer, laureat cu Ursul de Aur la Berlin în 2013.

Un articol de Ionuţ Mareş|1 iunie 2017

Pentru Luminiţa Gheorghiu, consacrarea şi celebritatea au venit, bineînţeles, cu „Moromeţii”, cunoscutul film din 1987-1988 al lui Stere Gulea, considerat deopotrivă de public şi de critică drept una dintre cele mai mari realizări ale cinematografiei române.

În acest rol, s-a făcut remarcată prin autenticitate, prin amestecul de fragilitate şi forţă, de blândeţe şi agerime, de umanitate şi tragism, într-o distribuţie plină de nume mari, cu jocuri impecabile.

Rolul Catrina Moromete, cu care va fi asociată de publicul larg pentru totodeauna (aşa cum şi Victor Rebengiuc va fi mereu Ilie Moromete), a pus în valoare expresivitatea Luminiţei Gheorghiu, capacitatea de a emoţiona prin felul de a rosti cuvintele şi prin mişcările corpului său aparent firav.

La o distanţă de peste 25 de ani şi în cu totul alt registru, rolul Cornelia din „Poziţia copilului” (2013), de Călin Peter Netzer, a evidenţiat o capacitate formidabilă de a acapara ecranul şi de a captiva privitorul. Într-o măsură consistentă, „Poziţia copilului”, disponibil acum pe platforma Cinepub, este filmul Luminiţei Gheorghiu, afirmaţie care nu diminuează cu nimic numeroasele calităţi ale scenariului, imaginii, montajului, regiei şi restului de interpretări actoriceşti.

Desigur, este din nou un rol de mamă şi soţie, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea filmelor în care a jucat, însă de această dată nu mai este femeia umilă şi blajină cu care ne-am obişnuit. Este un personaj dominator, invaziv, devorator. O forţă actoricească de neegalat în filmele româneşti ale ultimilor ani.

Între cele două repere se află, indiscutabil, impresionanta interpretare din rolul asistentei Mioara, în „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), de Cristi Puiu. Într-o lume cinică, ea întruchipează un personaj uman, de o blândeţe şi de o empatie dezarmante.

Nimic artificial, nimic exagerat, nimic fals în acest joc actoricesc de o naturaleţe cuceritoare, în spatele căreia se află un control atent exersat, absorbit însă de plăcerea transformării pe care o impune talentul.

Între debutul de la începutul anilor ’80 (în „Secvenţe”, capodopera lui Alexandru Tatos, a avut un mic rol, într-o singură secvenţă, de soţie a unui şef de bar jucat de Mircea Diaconu) şi, deocamdată, cel mai recent film, „Aferim!” (2015), în regia lui Radu Jude (unde, într-un rol episodic, face un cuplu de ţărani cu Victor Rebengiuc, racord, din nou, cu „Moromeţii”), se întinde o filmografie bogată. Una marcată de colaborări cu cei mai mari regizori români, deopotrivă din vechea generaţie şi din Noul Val, dar şi cu un cineast precum austriacul Michael Haneke, în „Code inconnu: Récit incomplet de divers voyages” (2000) şi „Le temps du loup” (2003).

De asemenea, merită amintite rolurile din filme precum „Priveşte înainte cu mânie” (1993), de Stere Gulea, „Marfa şi banii” (2001), de Cristi Puiu, „A fost sau n-a fost?” (2006), Corneliu Porumboiu, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007), de Cristian Mungiu, „Francesca” (2009), de Bobby Păunescu, „Aurora” (2010), de Cristi Puiu, sau „Sunt o babă comunistă” (2013), de Stere Gulea. Personaje, centrale sau secundare,  pe care le-a întruchipat cu eleganţă şi cu o stăpânire perfectă a tehnicii, până într-acolo încât rezultatul pare mereu de un firesc implacabil.

„Poziţia copilului” este disponibil pe Cinepub.ro, platformă online unde pot fi accesate gratuit şi în condiţii legale filme româneşti (noi sau vechi, scurtmetraje sau lungmetraje, documentare sau ficţiune), oferta fiind înnoită în fiecare săptămână.   

17
/05
/21

Așteptarea ia sfârșit! Filmele revin pe marile ecrane de la Cineplexx începând de vineri, 28 mai, în toate cele cinci cinematografe: Băneasa, Titan, Satu-Mare, Sibiu și Târgu-Mureș. Locațiile vor fi pregătite să găzduiască din nou spectatorii și fascinantul univers cinematografic, cu cele mai avansate tehnologii de imagine și sunet.

14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.