Romanul Provizorat de Gabriela Adameșteanu a apărut în limba germană
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-provizorat-de-gabriela-adamesteanu-a-aparut-in-limba-germana/

Romanul Provizorat (Polirom, cinci ediţii) de Gabriela Adameşteanu a apărut zilele acestea la editura germană Aufbau, în traducerea Evei Ruth Wemme, cu titlul „Das Provisorium der Liebe“.

Un articol de Petre Ivan|19 aprilie 2021

Au fost publicate și primele cronici în: „Deutschlandfunk” (Tobias Lehmkuhl, „Das Erbe der Familienakten”, 11 aprilie 2021), „Berliner Zeitung” (Jan Koneffke, „Der Mensch ist seine Akte”, 12 aprilie 2021), „Frankfurter Rundschau” (Norbert Mappes-Niediek, „ Das Provisorium der Liebe” – SozialismusTag und Nacht ”, 13 aprilie 2021).

Das Provisorium der Liebe este cea de-a patra traducere din opera autoarei în spaţiul de expresie germană, după Verlorener Morgen/ Dimineață pierdută (Aufbau, 2018), Begegnung/ Întîlnirea (Wieser, 2018) și Der Gleiche Weg an jedem Tag/ Drumul egal al fiecărei zile (Schöffling, 2013).

Provizorat a mai fost tradus în  limba franceză (Gallimard, 2013, trad. Nicolas Cavaillés),  bulgară (Balkani, 2013, trad. Rumiana L. Stantcheva), maghiară (Europa, 2013, trad. Gabriella Koszta).

„Politicul e cu atît mai insidios cu cît se edifică pornind de la relaţia cît se poate de nevinovată uman – adulterină, ce-i drept – dintre Letiţia Arcan şi colegul său de serviciu, Sorin Olaru. O dragoste lucidă, la lumina zilei, dar care musteşte de întrebări, suspiciuni şi dileme. Dacă mobilul apropierii dintre cei doi rămîne, alături de fiorul sexual, încrederea reciprocă şi capacitatea de confesiune totală, tot din confesiune derivă, culmea, şi morbul înstrăinării. Căci, pe măsură ce se dezgolesc sufleteşte în faţa celuilalt, atît Sorin, cât şi Letiţia devin tot mai nesiguri de propria persoană şi mai neîncrezători în povestea celuilalt. Tipologia umană din Provizorat e aceea a omului marcat de închiderea tuturor orizonturilor: temporal (trecutul e blocat, iar cele mai mici planificări de viitor devin imposibile), spaţial (străinătatea e la fel de inaccesibilă ca viaţa de apoi), politic sau cultural. Într-o lume guvernată de astfel de reguli, cel mai sincer om devine inautentic în raport cu sine şi duplicitar în relaţie cu ceilalţi. Aceasta este teza extrem de profundă, neformulată ca atare, dar care irizează fiecare pagină din roman. Remarcabilă e în roman  trecerea insesizabilă de la un provizorat fericit, al încrederii şi al speranţei, către un provizorat stagnant, semn al închistării şi al îmbătrînirii premature. Tragedia acestei lumi rezidă în faptul că linia despărţitoare dintre provizoratul bun şi cel rău e invizibilă.” (Alex. Goldiș)

Alte opere ale Gabrielei Adameșteanu:

Ficţiune: Drumul egal al fiecărei zile, roman, 1975, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei; Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă, nuvele, 1979; Dimineaţă pierdută, roman, 1984, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor; Vară-primăvară, nuvele, 1989; Întîlnirea, roman, 2003-2007, Premiul Ziarului de Iaşi, Premiul revistei Ateneu; ; Fontana di Trevi, roman, 2018, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor, al revistei Observator Cultural, al Radio România Cultural, al Centrului PEN Român, al Agenţiei de Carte, Premiul Sofia Nădejde pentru literatură scrisă de femei, Scriitorul Anului.

Nonficţiune: Obsesia politicii, interviuri, 1995; Cele două Românii, articole, eseuri, 2001; Anii romantici, memorialistică, 2014, Premiul Special al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru memorialistică al revistei Observator Cultural, Premiul Muzeului Naţional al Literaturii.

12
/08
/22

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras amenințări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunță Bloomberg.

10
/08
/22

INTERVIU De la Slătioara Olteniei de sub munte, unde locuiește de câțiva ani și unde organizează vară de vară tabere de creație literară, scriitorul și editorul Marius Chivu a răspuns întrebărilor noastre despre proză scurtă, poezie și jurnale de călătorie. Punctul de pornire îl reprezintă antologia „KIWI, 2022. Granițe”, apărută la Editura Polirom.

07
/08
/22

Fix acum 100 de ani, pe 5 august 1922, se năştea Marin Preda. Pentru a marca acest centenar, vă propunem un text despre cele două filme "Moromeţii", realizate de Stere Gulea la o distanţă de peste 30 de ani.

05
/08
/22

Asistența umanitară are și ea nevoie de suport. De mai bine de 5 luni de la cea mai mare mobilizare a societății civile din România postdecembristă, 29 de organizații non guvernamentale formează nucleul unei intervenții colective ce acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului, majoritatea femei și copii.

03
/08
/22

NOU La Editura Polirom a apărut recent, în colecția de biografii romanțate, o carte având în prim-plan o figură de legendă a teatrului românesc, despre care însă publicul de astăzi știe foarte puțin. „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega o aduce în prim-plan într-un noul mileniu.

02
/08
/22

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Romfilatelia și revista „Timpul”, organizează, în zilele de 4 și 5 august 2022, la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de evenimente dedicate centenarului Marin Preda.

28
/07
/22

Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează și își rememorează destinul, și până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viața cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.