Scrisoare către José Ortega y Gasset
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-jose-ortega-y-gasset/

Cartea „Revolta maselor” a fost publicată la editura Humanitas în anul 2002 (prima ediţie a acestui volum a apărut în Europa în anul 1930).

Un articol de Andrei Crăciun|19 ianuarie 2020

Scumpe domnule José Ortega y Gasset, suntem la nouăzeci de ani de la publicarea eseului dumneavoastră despre revolta maselor, iar timpurile noi ne obligă să-l recitim cu și mai mare atenție, cu și mai mare îngrijorare. Vă scriu ca să vă dau vești cu privire la situația în care am ajuns. Nouăzeci de ani înseamnă ceva: mai mult de două generații (în sens biblic) au trecut de atunci. În nouăzeci de ani, tezele dumneavoastră au devenit deja profeții.

Totul s-a întâmplat așa cum știați că se va întâmpla: statele-națiune s-au confruntat într-un război devastator doar pentru a se uni într-o mare construcție europeană supra-națională, golită însă de substanța ei democratică (omul-masă nu înțelege esența liberalismului, și tocmai de aceea decade atât de ușor în iliberalism și dacă n-a decăzut încă de tot e pentru că memoria ultimului mare război mondial mai are ecouri – doar că sunt ultimele).

Mai departe: omul-masă a preluat pretutindeni puterea și o exercită în conformitate cu natura sa.

Omul-masă a rămas întocmai cum ni l-ați descris: mereu mulțumit de sine, fără să ceară nimic de la el însuși, bine informat și cu desăvârșire incult, fără simț istoric și, deci, și fără responsabilitate istorică.

Omul-masă se poate vedea astăzi cel mai bine în mediul virtual, unde a migrat pe fondul dezvoltării tehnologiei (creată pentru gusturile și încântarea omului-masă). Și ce se întâmplă aici: părerea specialistului e secundară părerii mulțimilor, s-a dizolvat cultura dialogului, omul-masă emite „idei” cu privire la orice, oricând, oricâte, încredințat că are dreptate, se tribalizează în adunări radicale de indivizi cu aceleași părere, gândirea și memoria sunt abandonate, omul-masă nu cunoaște decât prezentul. Forța mediocrității este devastatoare – cine nu se convertește la mediocritate este pur și simplu alungat din noua cetate a omului-masă.

Ați înțeles exact, scumpe domnule José Ortega y Gasset, oamenii și-au pierdut capacitatea de a fi altceva decât mulțimi.

Standardizarea ne anunță sfârșitul acestei civilizații, nu altfel decât s-a întâmplat dintotdeauna și pretutindeni, din Imperiul Roman până în America modernă, precum bine știați.

În ciuda credinței populare a omului-masă că este atât de special legea fundamentală a istoriei nu s-a schimbat: triumful maselor e doar o uvertură la sfârșitul unei civilizații.

Se întâmplă ca acum să fie a noastră.

Ați avut dreptate.

Omul-masă a rămas întocmai cum ni l-ați descris: mereu mulțumit de sine, fără să ceară nimic de la el însuși, bine informat și cu desăvârșire incult, fără simț istoric și, deci, și fără responsabilitate istorică.



11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?