Seară de balet cu ‘Anotimpurile’ de Vivaldi şi concert omagial Antonin Ciolan, la Opera Română
https://www.ziarulmetropolis.ro/seara-de-balet-cu-anotimpurile-de-vivaldi-si-concert-omagial-antonin-ciolan-la-opera-romana/

Opera Română din Cluj-Napoca invită publicul, vineri, la o seară de balet cu „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi (1678-1741) – reprezentant de seamă al barocului muzical veneţian – în regia şi coregrafia semnate de Vasile Solomon şi scenografia lui Valentin Codoiu.  Seara de balet va include şi miniaturi coregrafice pe muzică de Karl Maria von Weber, […]

Un articol de Andrada Văsii|11 ianuarie 2013

Opera Română din Cluj-Napoca invită publicul, vineri, la o seară de balet cu „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi (1678-1741) – reprezentant de seamă al barocului muzical veneţian – în regia şi coregrafia semnate de Vasile Solomon şi scenografia lui Valentin Codoiu.

 Seara de balet va include şi miniaturi coregrafice pe muzică de Karl Maria von Weber, Cesare Pugni, Frederich Chopin, Aram Haciaturian şi Dumitru Fărcaş.

Spectacolul cu „Anotimpurile” de Vivaldi a fost prezentat publicului, în premieră, în martie 2012 şi s-a bucurat de aprecierile publicului. Din distribuţie fac parte balerinii Andreea Jura, Daniela Drăguşin, Anamaria Boanca, Dalia Costea, Adelina Filipaş, Georgiana Grama, Liana Hangu, Andreea Jura, Ofelia Mărginean, Mayura Misawa, Alina Negru, Laura Pop, Anamaria Pop, Gabriela Sima, Crina Ţîra, Mihai Constantinescu, Augustin Gribincea, Dan Haja, Vlad Maier, Romulus Petrus, Octavian Popa Marc şi Radu Sântimbreanu.

Cel de-al doilea eveniment important din luna ianuarie, al scenei lirice clujene, este Concertul extraordinar omagial „Antonin Ciolan”, pe 13 ianuarie. La împlinirea a 130 de ani de naşterea maestrului, orchestra Operei Române va interpreta, sub bagheta dirijorului Petre Sbârcea, lucrări compuse de Antonin Ciolan. Invitatul de onoare al acestui eveniment este prestigiosul dirijor clujean Emil Simon.

Cu acest prilej la fi lansat volumul intitulat „Antonin Ciolan – inegalabilul maestru al baghetei” de Gheorghe Muşat.

Fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj, Antonin Ciolan (1883 -1970) a fost distins pentru activitatea sa meritorie cu titlurile de „Maestru emerit al artei”, „Profesor emerit” şi „Artist al poporului”. A absolvit Conservatorul din Iaşi, avându-i ca profesori pe renumiţii Gavriil Musicescu şi Eduard Caudella. Şi-a perfecţionat studiile muzicale la Berlin, Dresda şi Leipzig. În 1948 s-a stabilit la Cluj, fiind profesor la Conservatorul „Gheorghe Dima”. Printre discipolii săi clujeni se numără marii dirijori Petre Sbârcea, Emil Simon, Liviu Comes şi Ion Bogdan Ştefănescu. Odată cu înfiinţarea Filarmonicii de Stat din Cluj, în 1955, a fost numit director al acestei instituţii şi prim-dirijor.

Emil Simon este unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai şcolii dirijorale şi de compoziţie clujene. S-a aflat la pupitrul dirijoral al Orchestrei Filarmonicii de stat „Transilvania” din Cluj-Napoca timp de 40 de stagiuni şi ansamblul poartă şi azi amprenta stilului său de lucru mereu constructiv, cu totul remarcabil. A dirijat peste 1.500 de concerte, multe dintre creaţiile interpretate fiind în prima audiţie şi semnate de mari compozitori români.

Iubitorii operei pot revedea, în luna ianuarie, la Opera Română, spectacolele cu „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, „Trubadurul” de Verdi, „Carmen” de Bizet, „Turandot” de Puccini şi „Spărgătorul de nuci” de Ceaikovski. Copiii sunt aşteptaţi la spectacolul cu „Hansel şi Gretel” de Engelbert Humperdinck, o poveste muzicală după fraţii Grimm, interpretată în limba română.

Sursa: Agepres

14
/07
/16

La final de iulie, în plină vară, filmele scurte se mută sub cerul liber. Evenimentul Marele Picnic, adus la viață de ShortsUP, a ajuns la ediția a 3-a. Vineri, 29 iulie și sâmbătă, 30 iulie, de la ora 19.00, Grădina Botanică din București devine destinație de vacanță în mijlocul orașului și gazdă a două seri de filme scurte, muzică jazz, proiecții multimedia și ateliere.

14
/07
/16

Vara aceasta, copiii sunt aşteptaţi la Cinema City pentru a primi în dar Paşaportul de Cinema şi a porni într-o călătorie minunată în lumea filmului, vizionând producţii pline de emoţie şi veselie, precum: „În căutarea lui Dory”, „Epoca de Gheaţă: Ploaie de meteoriţi”, „Singuri acasă”, „Pete şi Dragonul” sau „Alice în Ţara Oglinzilor”.

12
/07
/16

Polonia s-a calificat în sferturile Euro 2016, dar peste 25 de ani, dacă cineva își va aduce aminte de acest meci o va face datorită golului superb marcat de Shaquiri. Genul de bijuterie, care pe vremea când transmisiile în direct erau mai puține și reluările erau mai rare decât florile de colț, putea fi povestită ore în șir de un iubitor de fotbal unui înrobit de acest sport.

12
/07
/16

O idee greu de suportat pentru englezi: dincolo de un anume punct, precis delimitat în timp (1966, anul în care au devenit campioni mondiali, pe teren propriu, graţie unui arbitru sovietic lovit brusc de miopie), istoria fotbalului lor nu a mai fost reală.

12
/07
/16

Este oficial! Noul selecţioner al echipei naţionale, Tata Lucian Pintilie - Mircea Daneliuc a refuzat, din lehamite, postul - , a alcătuit Dream team-ul care se vor bate pentru calificarea la Mondialul din Rusia de peste doi ani.

12
/07
/16

Brazilia nu e la Euro. Ar fi meritat, la cât de prost a jucat zilele astea la Copa América (tocmai ce a pierdut la Peru, shuperu peru peru peru, fiind eliminată încă din grupe). Ar fi fost şi-n ton, şi-n semiton cu ce se întâmplă zilele acestea în Franţa, unde 24 de formaţii (enooooooooorm de multe!) expun pragmatism rudimentar, malaxează frustrări şi din când în când oferă şi ceva fotbal.

12
/07
/16

Trăim una dintre acele zile magice când după o cafea mare și amară nu putem spune nici că a fost bine, dar nici nu ne lasă inima să zicem că a fost rău. „Atunci, cum a fost?”, ar putea întreba un neutru. „Ca la noi”, ar fi primul răspuns valid, și orice am pune după ar strica totul.

12
/07
/16

Recunosc, am plâns la golul lui Basti împreună cu superba sa logodnică, jucătoarea de tenis Ana Ivanovici. Şi, odată cu noi, întreaga emisferă nordică. Mă uitam în jurul meu şi toți, tineri sau bătrâni, doamne elegante sau bărbaţi demni, îşi ștergeau lacrimile, fiecare într-un gest personal, încercând sa camufleze momentul.

12
/07
/16

În iunie 1984, eram prea mic și prea izolat ca să fi citit cartea lui George Orwell („1984”), dar suficient de mare ca să știu cum stă treaba cu „Big Broter”, care ne urmărea din toate pozițiile. Cu toate acestea, în luna aceea am fost cel mai liber om de pe pământ, grație fotbalului.

12
/07
/16

„Dacă privim cu atenţie un animal, avem sentimentul că înlăuntrul lui se ascunde un om care-şi bate joc de noi”, zice undeva Canetti. Scriitor. Unul dintre cei mari. Şi subevaluaţi. Dar e mai bine aşa. Decât să fie snobat aiurea mai bine să fie citit de cei care (îl) merită. În ciuda rezonanţei latine a numelui, Canneti s-a născut în Bulgaria, a scris magistral în germană şi a devenit cetăţean britanic mai spre final. Un cosmopolit. Nu ştiu câte lire ar fi dat pe Brexit, însă mi-am amintit de vorbele lui privind tabloul optimilor de finală.