Seria de autor Aurora Liiceanu: Putere şi sânge. O aventură indiană
https://www.ziarulmetropolis.ro/seria-de-autor-aurora-liiceanu-putere-si-sange-o-aventura-indiana/

Ce au în comun Anne şi Mary Boleyn cu două prinţese indiene din epoca de glorie a Imperiului Mogul? Cu siguranţă, dorinţa de putere – atât de puternică, încât le face să nu mai ţină cont de nimic, nici măcar de legăturile de sânge.

Un articol de Petre Ivan|16 februarie 2018

Sunt surori rivale. În Anglia, Anne a făcut tot ce a putut ca să devină soţia regelui Henric al VIII-lea, fără să ţină cont că acesta era amantul surorii ei Mary. În India, Roshanara şi-a sprijinit fratele mai mic să ajungă pe tron şi a uneltit ca s-o îndepărteze de la putere pe sora lor, Jahanara.

Interesată de relaţia dintre surori în general şi cu precădere de cea dintre prinţesele indiene, Aurora Liiceanu face o incursiune în istoria Imperiului Mogul, în care conducători luminaţi, prinţi însetaţi de faimă şi femei seducătoare sînt protagoniştii unor fascinante poveşti de iubire şi ură, loialitate şi trădare.

Volumul Putere şi sînge. O aventură indiană, de Aurora Liiceanu, a apărut la Editura Polirom, şi în ediţie digitală.

Din cuprins:

Jahanara şi Roshanara: surori duşmance Povestea lui Akbar Prinţesa cu trup de trandafir: Gulbadan Anarkali: o iubită care poate a existat, poate nu Marele jaf al averii mogule şi aventura unui diamant Iubire nepermisă şi sînge amestecat O prinţesă şterge praful istoriei

Aurora LIICEANU, doctor în psihologie, a lucrat în cercetare şi a predat psihologie la diferite universităţi din Bucureşti, dar şi la UQAM (Canada) sau EHESS (Franţa). În prezent, este cercetător senior la Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” din cadrul Academiei Române.

Putere şi sânge. O aventură indiană – FRAGMENT

„Nenorocirile care s-au abătut asupra Imperiului Mogul după moartea lui Aurangzeb în 1707 au fost mari. Mulţi istorici susţin că toată domnia lui Aurangzeb a fost marcată de conflicte în viaţa economică, politică şi religioasă. La aceasta se adăuga şi stagnarea vieţii culturale şi artistice, determinată mai puţin de declinul economic şi mai curând de atitudinea rigidă, intolerantă şi obtuză a lui Aurangzeb. Odată cu moartea lui, dezordinea, lupta pentru putere şi haosul păreau să prindă forţă şi să fragilizeze soliditatea şi coerenţa pe care pumnul de fier al lui Aurangzeb reuşise să le impună în guvernarea sa.

De aceea domnia lui este considerată domnia ultimului mare împărat mogul. După multe schimbări la putere, când alianţele se făceau şi se desfăceau cu uşurinţă, dând vieţii o imprevizibilitate neliniştitoare, a ajuns împărat Muhammad Shah, care a domnit între 1719 şi 1748 şi care a iubit artele şi a patronat menţinerea creaţiei artistice a Imperiului Mogul. Aurangzeb a fost al şaselea împărat mogul, iar Muhammad Shah – al doisprezecelea. El a urcat pe tron la 17 ani, în 1719, ceea ce înseamnă că între moartea lui Aurangzeb şi venirea la putere a lui Muhammad Shah au trecut 12 ani, timp în care au domnit cinci împăraţi, fiecare câte puţin, uneori doar câteva luni. Acest lucru poate explica declinul măreţiei Imperiului Mogul şi labilitatea şi violenţa succesiunii la tron.

Pe scurt, au urmat Bahadur Shah, fiul lui Aurangzeb, între 1707 şi 1712, Jahandar Shah doar un an, în 1712-1713, un personaj superficial, frivol, pasionat de dans şi petreceri, căsătorit cu o dansatoare, de care era foarte îndrăgostit şi pe care a întronat-o cu titlul de regină. Ca să ajungă la tron, şi-a ucis trei fraţi, şi ei dornici de a fi împăraţi. A fost detronat de un nepot, Farrukhsiyar, cu ajutorul a doi generali în armata imperiului, fraţii Syed, foarte puternici şi influenţi, care l-au detronat apoi şi pe el; Farrukhsiyar l-a luat captiv, cu dansatoare cu tot, şi după o lună de captivitate l-a strangulat. Era atât de crud, încât a defilat prin imperiu cu capul tăiat al lui Jahandar Shah înfipt într-un băţ de bambus pe un elefant şi cu trupul pe un alt elefant.

Cu ajutorul celor doi generali, Farrukhsiyar a domnit şase ani, dar, pentru că ei i-au cerut posturi importante, iar el avea prea multe obligaţii şi nu le putea satisface cerinţele, fraţii Syed s-au supărat şi i-au reproşat că nu răspunde aşteptărilor lor. Până la urmă a fost prins de ei, orbit şi apoi sugrumat. Ei au pus pe tron un alt împărat, care a murit repede – de cancer sau omorât. Dar, înainte de a muri, a cerut să-i urmeze la tron fratele lui, şi el foarte tânăr, şi pentru că şi acesta a murit după câteva luni tronul a rămas vacant, iar fraţii Syed l-au înscăunat pe Muhammad Shah, de doar 17 ani. Fraţii Syed, fiind regenţi, îl ţineau sub control, lucru care îl deranja mult. Muhammad Shah a reuşit să scape de ei, pe unul omorandu-l şi pe celălalt otrăvindu-l după puţin timp. A domnit până în 1748 şi a murit destul de tânăr, la 46 de ani.

O mare nenorocire s-a abătut în timpul lui Muhammad Shah asupra Imperiului Mogul când acesta a fost atacat de Nadir, un om de origine modestă, fiu de păstor nomad, ce trăia la graniţa dintre Iran şi Afganistan, în Khurasan. În 1736, el a reuşit să ajungă pe tronul Persiei şi a început să-şi facă planuri de mare cuceritor. Era foarte ambiţios şi avea geniu militar: ivindu-se ca din senin – istoricii spun că era o apariţie meteorică –, a izbutit cu o armată puternică de luptători uzbeci şi turkmeni să elibereze Persia de dominaţia dezastruoasă a afganilor şi să devină şah, după opt ani de lupte şi conflicte între afgani şi persani.”

Foto: Aurora Liiceanu: Putere şi sânge. O aventură indiană – facebook

 

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.