Sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana, depus la Castelul Peleș
https://www.ziarulmetropolis.ro/sicriul-cu-trupul-neinsufletit-al-reginei-ana-depus-la-castelul-peles/

Astăzi, 9 august, de la ora 15.15, sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana va fi adus în ţară, urmând să fie depus, apoi, la Castelul Peleş. Evenimentul se va desfăşura în prezenţa Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi a Familiei Regale, a reprezentanţilor instituţiilor statului şi a membrilor Casei Regale. De marţi, ora 17,00, până miercuri, ora 18,30, sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana va fi aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş.

Un articol de Petre Ivan|9 august 2016

Regele Mihai nu va participa la funeraliile Reginei Ana, un colegiu alcătuit din cinci medici curanți ai acestuia, de diverse specialități, făcând „recomandări împotriva participării Majestății Sale la funeralii”, după cum a anunțat luni Casa Regală.

Custodele Coroanei, principesa Margareta, și Familia Regală vor fi prezenți la Sinaia.

Miercuri sunt așteptate la Castelul Peleș oficialitățile pentru a transmite condoleanțe: reprezentanții Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO și ai organizațiilor internaționale, reprezentanți ai instituțiilor statului, din partea Instituției Prezidențiale, a Președinției Republicii Moldova, membri ai Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova, membri ai parlamentelor celor două țări. Sunt așteptați de asemenea reprezentanți ai

Regele Mihai si Regina Ana

Regele Mihai si Regina Ana

Academiei Române și ai Academiei de Stat a Republicii Moldova, ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Catolice și din partea altor culte.

În seara de miercuri, sicriul va fi transportat de la Castelul Peleș la Sala Tronului din Palatul Regal de pe Calea Victoriei.

Joi şi vineri se pot depune coroane de flori la catafalcul Reginei Ana

Toți cei care vor dori să depună flori și să se închine la catafalcul Reginei Ana vor putea veni, joi și vineri, de la ora 8,00 la ora 22,00, la Sala Tronului de la Palatul Regal.

Sâmbătă, la ora 10,55, sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana va fi pus pe un catafalc în Piața Palatului Regal.

Acolo va avea loc o ceremonie religioasă. La ora 11,30, sicriul va fi așezat în mașina mortuară. Apoi, cortegiul funerar va merge, cu viteză redusă, pe traseul Piața Palatului Regal — bulevardul Magheru
— Piața Romană — Piața Victoriei — bulevardul Aviatorilor — Piața Charles de Gaulle — Arcul de Triumf. De la Arcul de Triumf, cortegiul funerar va continua traseul către Curtea de Argeș. Cortegiul funerar nu se va opri de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localități.

Slujba de înmormântare, sâmbătă, de la ora 15,00regina ana

Slujba de înmormântare a Reginei Ana este programată pentru sâmbătă, la ora 15,00, în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeș. Ceremonia înmormântării va fi privată, în prezența F
amiliei Regale a României și a membrilor Familiilor Regale străine prezente.

Regina Ana a României a murit pe 1 august, la ora 13,45, la Spitalul din Morges, în Elveția. Începând din data de 2 august, cărți de condoleanțe au fost deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta.

Guvernul a declarat ziua de 13 august, când va fi înmormântată Regina Ana, zi de doliu național pe teritoriul României.

Foto: Castelul Peles, Regina Ana, Regele Mihai – facebook, wikipedia

07
/12
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Lui Nicolae Iorga îi plăcea să spună că la cumpăna secolelor XIX-XX a apărut o adevărată falangă de intelectuali români, cea mai reprezentativă pe plan european, mai creativă și care și astăzi, privită retrospectiv, dă măsura valorilor noastre perene.

05
/12
/17

Regele Mihai I (96 de ani), fostul suveran al României, a murit, astazi, la ora 13.00, ora României, la reşedinţa privată din Elveţia, anunţă Casa Regală. La căpătâiul regelui a stat până în ultima clipă fiica sa, principesa Maria.

30
/11
/17

La 99 de ani de la Marea Unire, vă propunem să ne întoarcem în timp, în acele zile ale lui 1918, când primul Război Mondial se sfârșea, așa cum le-a consemnat cea mai importantă femeie din istoria României – regina Maria, regina României Mari.

20
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aproape necunoscut marelui public, Constantin Brăiloiu (1893-1958) a avut șansa unei pregătiri excepționale și apoi, după al Doilea Război Mondial, pe cea a activității în străinătate. A rezultat o carieră plină de realizări în care beneficiari sunt deopotrivă specialiștii din România și cei din Europa.

07
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Talent? Har? Inițiere? De mai bine de o sută de ani, critici de artă (și nu numai) din lumea întreagă privesc, discută, comentează opera celui care avea să promoveze esența simbolică a formei, ca manifestare artistică definitorie pentru secolul XX: Constantin Brâncuși (1876-1957).

02
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Fiecare profesie își are reprezentanți memorabili. În cazul diplomației românești, pentru secolul al XX-lea, fără discuție, numele lui Nicolae Titulescu (1882-1941) constituie aproape definiția ei.

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa l-a caracterizat un exeget pe cel născut în 1896 la Slatina și mort în exil la Madrid în 1961. Viața lui rămâne o pildă de felul cum se formau odinioară intelectualii în spațiul românesc, unde înzestrarea personală era susținută de instituțiile statului, unde afirmarea se făcea pe temeiul valorii personale. În plus, ca mulți alții, A.B. a rămas, după Al Doilea Război Mondial, în străinătate și datorită unui serios bagaj intelectual a reușit să se impună în cultura țării gazdă (păstrându-și însă până la moarte cetățenia română).

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul postbelic a schimbat soarta multor oameni. Și principiul istoriei contrafactuale (ce s-ar fi întâmplat dacă…), adică cum ar fi evoluat lucrurile în alt context, se aplică și celor siliți să se refugieze în afara țării. E și cazul Monicăi Lovinescu (1923-2008), fiica marelui erudit, creatorul cenaclului literar ”Sburătorul”, criticul literar Eugen Lovinescu.

28
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când diplomația românească a beneficiat de prezența unor profesioniști desăvârșiți, erudiți de proeminență europeană. Constantin Karadja provenea din familia domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Karadja. Tatăl său, Ioan, diplomat de carieră, s-a aflat în serviciul Porții Otomane, în primul rând în țările nordice. Acolo și-a cunoscut și soția, pe suedeza Marie Louise Smith.

18
/10
/17

Personalități din lumea culturală românească au transmis mesaje emoționante la moartea actriței Olga Tudorache,. "Doamna Olga, ... Vă iubesc. Mulțumesc. Dumnezeu să vă țină sufletul în palma Lui!", a scris Oana Pellea pe pagina sa de facebook. "În semn de omagiu, Sala Mare a Teatrului Metropolis se va numi Sala Olga Tudorache”, a anunțat, la rândul său, directorul acestei instituții, George Ivașcu.

06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta a fost eticheta scriitorului Petru Dumitriu, talent incontestabil dar de o moralitate mai mult decât discutabilă. A profitat din plin de statutul de scriitor la modă, redactor șef, director de editură și n-a ezitat să scrie o carte care avea să-l compromită pentru totdeauna: Drum fără pulbere – elogiu al construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, unde și-au găsit moartea sute de condamnați ai regimului comunist.

06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta e caracterizarea pertinentă făcută unui istoric cu destin tragic, Vlad Georgescu (1937-1988). Cercetător plin de har, acesta n-a rezistat ofertelor Securității; a acceptat colaborarea care a echivalat cu mai multe călătorii în America, Grecia, Germania, Austria, Franța.