TIFF 2020. Fotografii din spatele unei capodopere felliniene
https://www.ziarulmetropolis.ro/tiff-2020-fotografii-din-spatele-unei-capodopere-felliniene/

Parte a secţiunii pe care Festivalul Internaţional de Film Transilvania i-o dedică lui Federico Fellini la 100 de ani de la naştere, expoziţia de fotografie „Lights on! Fellini’s 8 ½”, disponibilă pe parcursul TIFF la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, surprinde momente din timpul realizării marelui film din 1963.

Un articol de Ionuţ Mareş|3 august 2020

Organizată de Centro Cinema Città di Cesena, expoziţia propune câteva zeci de fotografii din numeroasele instantanee, rămase până recent inedite, pe care Paul Ronald le-a realizat pe platoul de filmare de la capodopera „8 ½”, unde a fost fotograf oficial.

Cele mai multe dintre fotografii îl au în centru, bineînţeles, pe Fellini însuşi, surprins alături colaboratori, în pauze sau fix în timpul filmărilor, în plină acţiune. Restul ni-i arată pe Marcello Mastroiani, prezent de asemenea în multe instantanee, parcă marcat de neliniştea şi melancolia personajului său, Claudia Cardinale, Anouk Aimée şi alţi actori din celebra distribuţie, dar şi membri ai echipei, surprinzător de restrânsă, în frunte cu operatorul Gianni Di Venanzo.

Realizate aproape toate într-un alb-negru auster, dar pregnant, în ton cu imaginea filmului, fotografiile prezintă un Fellini concentrat, reflexiv, mai degrabă serios decât relaxat, mereu foarte aproape fie de directorul de imagine, fie de actorul său central.

De altfel, expoziţia se încheie cu o serie de fotografii în care Fellini şi Mastroiani apar împreună în diferite situaţii de la filmări, tocmai pentru a accentua atât strânsa lor colaborare şi prietenie, cât mai ales ideea de alter ego: în fond, să nu uităm, „8 ½ este un film despre facerea unui film, iar Fellini a pus în personajul lui Mastroiani ceva din personalitatea şi chiar din înfăţişarea sa.

E frapant contrastul dintre lumea exuberantă aşa cum o ştim din film, sugerată şi de fotografiile care redau unele decoruri somptuase şi personaje excentrice, şi felul simplu în care arată Fellini (după moda vremii): aproape mereu în cămaşă albă (e drept, cu mânecile suflecate, semn al implicării depline) şi cu cravată (purtată uneori semi-descheiată, semn al efortului). Poate doar celebra pălărie, pe care o afişează de altfel şi Guido, personajul lui Mastroiani, dau câteodată o notă boemă şi visătoare chipului său.

Deşi marcant artistice, pe alocuri chiar cu ambiţii poetice, fotografiile lui Paul Ronald deconstruiesc totuşi procesul de realizare a unui film şi subminează aura presupus magică dintr-un astfel de moment.

Filmul e mai întâi o activitate practică şi tehnică, par să sugereze imaginile, iar numeroasele ipostaze în care este surprins Fellini, în jurul căruia se învârte totul, vorbesc exact despre asta.

Îl vedem în spatele camerei alături de directorul de imagine, în timp ce aparatul se mişcă pe şine pentru ceea ce intuim a fi un travling. Îl observăm în timp ce repetă replicile cu Mastroiani, ţinând în mână un scenariu aproape făcut ferfeniţă, sau în timp ce le dă indicaţii actorilor ori discută cu diferiţi membri ai echipei tehnice.

Uneori obiectivul Paul Ronald îl descoperă singur, la maşina de scris, într-un plan îndepărtat al vreunui presupus decor, sau meditativ în mijlocul forfotei de pe platou, iar noi suntem îndemnaţi să înţelegem că se gândeşte la scena ce urmează a fi turnată.

O fotografie ce atrage puternic atenţia, mai ales în epoca Me Too, este una în care o Claudia Cardinale gânditoare, în contrast cu voioşia din alte momente, stă aşezată în poala lui Fellini, cei doi aşteptând probabil pregătirea unei scene. Un moment care vorbeşte despre apropierea şi încrederea dintre cei doi – un cadru aproape imposibil de imaginat astăzi.

Alături de spotul inspirat din universul fellinian şi, bineînţeles, de close-up-ul care prezintă șase dintre filmele lui Fellini, multe dintre ele restaurate digital („I Vitelloni”, „La Dolce Vita”, „8 ½”, „Giulietta degli spiriti”, „Amarcord” şi „La voce della luna”), expoziţia completează un frumos şi mereu necesar omagiu pe care TIFF, la fel ca alte evenimente cinematografice din lume, i-l aduce marelui regizor italian, în anul bizar al centenarului naşterii sale.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.