Tradiții de Paști inedite din toată lumea
https://www.ziarulmetropolis.ro/traditii-de-pasti-inedite-din-lume/

Paştele e motiv de sărbătoare pe toate meridianele, iar în unele locuri tradiţiile pascale nu sunt dintre cele mai comune. Iată câteva astfel de obiceiuri din lumea largă, cu origini mai mult sau mai puţin religioase, ce fac deliciul publicului şi sporesc bucuria sărbătorii.

Un articol de Cristina Enescu Aky|18 aprilie 2020

AUSTRALIA: Bilby de ciocolată

În țara cangurilor, animăluțul tradițional de Paști nu este iepurele (considerat aici mai degrabă un animal dăunător, care distruge recoltele), ci bilby, un rozător mic cu nas lung și urechi similare iepurelui, care este de fapt o specie protejată. Producătorii de ciocolată creează dulciuri în forma simpaticului rozător și donează o parte din profiturile de Paști proiectelor pentru conservarea acestei specii. (Foto credit)

NORVEGIA: Intrigi polițiste

Sărbătoarea Paștelui începe în după-amiaza Miercurii Mari și durează până marți dimineața, și include o tradiție inedită (deși nu e mai veche de un secol) numită Paaskekrimmen, adică citirea, vizionarea și ascultarea de povești polițiste și cu detectivi. Televiziunile produc în fiecare an astfel de poveși (family-friendly/ cu audiență generală). Până și pe cutiile de lapte sunt imprimate mici povești detectiviste, bune de rezolvat la micul dejun în familie. „Tradiția” a fost declanșată de un articol publicat pe 24 martie 1923 (sâmbăta Paștelui în acel an), cu titlul „Trenul spre Bergen a fost jefuit noaptea trecută”. Ziarul s-a vândut ca pâinea caldă, puțini citind însă și subtitlul scris cu litere mici, în care se explica faptul că nu este o știre ci o reclamă la un roman polițist. (Postscriptum cultural: Autorii romanului, sub pseudonim, erau de fapt doi studenți născuți în Bergen. Unul dintre ei, Nordahl Grieg, a devenit unul dintre cei mai importanți scriitori ai Norvegiei din anii 1920-1930).

Cum mai toate magazinele și afacerile sunt închise obligatoriu timp de cinci zile (și de fapt multă lume își ia o vacanță de 10 zile, ceea ce face ca vacanța de Paști din această țară să fie cea mai lungă din lume), e timp suficient pentru o sumedenie de povești polițiste. De fapt nu prea poți scăpa de ele, căci sunt peste tot: la televizor sunt filme polițiste și cu detectivi, la radio – emisiuni „de profil”, suplimentele de weekend ale ziarelor – același gen de povești. Mulți iau cu ei astfel de publicații în călătoriile pe care le fac în mini-vacanța de Paști la munte sau pe coastă. (Foto credit)

 

SUEDIA: Halloween-ul de primăvară

Paștele suedez are o tradiție ce seamănă mai degrabă cu Halloween-ul american, și are legătură cu practicile pre-creștine de alungare a spiritelor întunecate asociate iernii. În joia sau sâmbăta dinaintea Paștelui, fetițele se îmbracă în „vrăjitoare de Paști”, cu baticuri colorate pe cap, haine ponosite și obrajii înroșiți.

Ele merg din casă în casă dăruind gazdelor desene făcute de ele sau ramuri de salcie împodobite, și primesc în schimb ouă de ciocolată. La baza acestui obicei se află o veche credință conform căreia în Joia Mare vrăjitoarele zboară pe un munte pentru a se întâlni acolo cu diavolul, iar oamenii încearcă să le împiedice să se întoarcă la ei (motiv pentru care în toată țara se aprind și numeroase focuri de tabără în perioada sărbătorii). (Foto credit).

ITALIA/ Florența: Carul cu artificii

Scoppio del Carro (Explozia carului) este o tradiție veche de 350 de ani, în cadrul căreia pe străzile orașului este dus în procesiune (și tras de boi albi, împodobiți cu primele flori și ierburi ale primăverii) un car înalt de 9 metri, decorat cu artificii și alte efecte pirotehnice. Convoiul este însoțit de soldați, muzicieni și lume îmbrăcată după moda secolului 15. Când în Domul orașului, la slujba din ziua Învierii, se intonează imnul Gloria ce anunță Învierea, de la altar arhiepiscopul dă foc unui fitil (ce are forma unui porumbel, simbolizându-l pe Duhul Sfânt) tras până în catedrală. Se declanșează astfel la carul din piață un maiestuos foc de artificii ce ține cam 20 de minute, spre bucuria publicului.

SPANIA/ Andaluzia: Bilele de ceară

Despre numeroasele procesiuni religioase de Paști din toată Spania ați auzit cu siguranță. În sudul Spaniei, în provincia Andaluzia, la astfel de procesiuni copii obișnuiesc să meargă în urma celor care poartă pe umeri statui religioase asociate sărbătorii pascale, sau îi roagă uneori pe cei din procesiune să aplece lumânările pe care le poartă.

Motivul? Să adune cât de multă ceară topită reușesc, pentru a face apoi bile de ceară mai mari decât ale altor copii. (Foto credit)

 

 

 

 

POLONIA: Bătaia cu apă

Śmigus-dyngus se sărbătorește în a doua zi de Paști, în „Lunea Udă”, în mod special în Polonia dar și în unele părți din Cehia, Slovacia, Ungaria și vestul Ucrainei, și are origini pre-creștine. În mod tradițional, băieții le udau pe fete cu apă, furișându-se în casele acestora ca să le surprindă cu „dușul” matinal încă în pat. Apoi, răzbunarea fetelor venea a doua zi, când le venea lor rândul să îi „îmbăieze” pe băieți. În vremuri mai moderne, sărbătoarea a devenit practic o adevărată bătaie generală cu apă. „Armele”? Orice recipiente care pot fi umplute cu apă, de la sticle de toate mărimile până la găleți. (Foto credit)

 

FRANȚA: Omlete uriașe

În lunea Paștelui, locuitorii din Haux sparg peste 4.500 de ouă pentru o omletă uriașă, care va hrăni în jur de 1.000 de persoane. Fiecare familie sparge și bate ouăle acasă de dimineață, apoi lumea merge în piața centrală unde ouăle devin omletă pentru prânz, cină sau chiar micul dejun de a doua zi.

Vi se pare că sunt cam multe ouă? Nu și celor din orașul Bessières din sudul țării: aici se face o omletă din până la 15.000 de ouă. (Foto credit)

 

 

GRECIA/ Corfu: Aruncatul vaselor pe geam

O tradiție pascală cu efecte terapeutice pe care sigur nu trebuie să le explicăm: în dimineața Sâmbetei Mari, pe insulă are loc tradiționala aruncare de la balcon a vaselor de ceramică. Unii spun că obiceiul s-ar trage din Veneția, unde în trecut se obișnuia ca în prima zi a anului să se arunce din casă obiectele vechi, în primul rând vesela. În orice caz, gestul e asociat și cu venirea primăverii, simbolizând de asemenea recoltele din vasele noi ce le vor înlocui pe cele aruncate pe geam.

 

BERMUDA: Festivalul zmeielor

În acest teritoriu britanic insular din Atlanticul de Nord, plaja Horseshoe Bay devine de Paști locul unde se înalță zmeie, pe care oamenii de confecționează din hârtie colorată și bețe de lemn. Acestea au de regulă formă hexagonală, iar în vârf li se pune o bucată specială de hârtie lipită, numită hummers, ce produce un zumzet în timpul zborului. Se adună public numeros când se lansează aceste zmeie, iar cerul se umple de forme, culori și sunete. La Festivalul Zmeielor din Vinerea Mare, jurizarea se face pe diferite categorii (cel mai mic zmeu, cel mai mare, categorii de vârstă și vizitatori). (Foto credit)

 

 

Cover foto credit



31
/07
/20

În seara de 4 august 1984, Richard Burton s-a dus la culcare pentru ultima dată. Nu s-a mai trezit niciodată. Cauza morții: hemoragie cerebrală. Peste câteva zile a fost înmormântat în cimitirul din Celigny (Geneva), îmbrăcat în costum roșu galez și împreună cu un volum de poezie de Dylan Thomas.

10
/07
/20

A fost odată o artistă care avea să danseze încă din copilăria petrecută la San Francisco. Peste ani, avea să fie considerată creatoarea care a inventat dansul modern. Isadora Duncan, dansatoare și coregrafă, spirit curios și neconvențional, a căutat întotdeauna un adevăr personal prin arta ei, un adevăr mai presus de corp.

03
/07
/20

E 3 iulie 1883. Într-o casă dintr-un oraș european plin de poezie, de nostalgie, dar și de curiozitate față de un viitor, se naște un băiat. Peste ani, numele lui va figura în nenumărate biblioteci și va fi cunoscut în lumea întreagă.

02
/07
/20

OAMENII MUZICII Pe 17 iunie 1882 se năștea în Rusia cel care avea să devină marele compozitor modernist și neoclasic al secolului XX, Igor Stravinski (1882-1971). În 89 de ani de viață a fost martorul a două Războaie Mondiale dar și al unor revoluții sociale, culturale și muzicale fără precedent, el însuși devenind unul dintre uriașii muzicii secolului trecut.

01
/07
/20

O incursiune în lumea lui Ingmar Bergman, creionată de scriitoarea norvegiană Linn Ullmann, fiica regizorului, în romanul „Neliniște”, publicat în 2015 și apărut recent și în limba română, la Editura Polirom.

29
/05
/20

OAMENII MUZICII Pe 24 mai 1974 murea colosul jazzului, Duke Ellington, unul dintre cei mai activi și influenți muzicieni ai secolului XX. A scris peste 3.000 de cântece, multe dintre ele fiind hit-uri și astăzi, și timp de aproape 50 de ani a colindat lumea ca pianist și șef de orchestră de jazz. A fost de 12 ori câștigător de Premii Grammy (dintre care trei postum).

Pagina 1 din 3312345...102030...Ultima »