Ultima oprire, Rusia. O carte de neoprit
https://www.ziarulmetropolis.ro/ultima-oprire-rusia-o-carte-de-neoprit/

Rusia – controversată şi întinsă, ţara marilor artişti şi a marilor orgolii politice. Ar fi aproape imposibil să o cuprinzi într-o singură carte. Natalia Kliuceariova îşi propune să-i capteze esenţa, sufletul alcătuit din frânturi de viaţă. Uneori triste, alteori posedând o carismă neînţeleasă, piesele de puzzle se compun pentru a crea o Rusie în care descoperi mereu ceva surprinzător.

Un articol de Teodora Gheorghe|27 aprilie 2014

Natalia Kliuceariova este poetă și prozatoare. S-a născut la Perm, în 1981. A urmat studii de filologie la Universitatea din Iaroslavl și a fost redactor de știri la o televiziune.

Ȋn prezent lucrează în presa scrisă și scrie articole ȋn revista literară Novîi mir. A debutat ȋn 2006 cu un volum de poezii, iar în 2007 i s-a decernat Premiul Iuri Kazakov pentru proză scurtă. „Ultima oprire, Rusia” (Editura All) este primul ei roman, distins cu Premiul de Debut al Rusiei.

Nikita pornește ȋntr-o călătorie inițiatică de-a lungul Rusiei, ȋncercȃnd să pătrundă dincolo de experiențele celor pe care ȋi ȋntȃlnește, ȋn propriul lui trecut tenebros. Căutȃnd să ajungă la sursa nefericirii generalizate, el culege istorioare de pe buzele unor personaje neobișnuite.

Pare mai degrabă un martor flegmatic al sfȃrșitului unei ere pe care se străduiește să o reinventeze din mărturiile eroilor și anti-eroilor ei. Periplul său printre amintiri are ȋnsă un parfum nostalgic, ȋnfățișȃnd totodată o radiografie inedită a Rusiei din perspectiva locuitorilor ei. Astfel, romanul se ramifică ȋn două direcții: planul interior al frămȃntărilor lui Nikita și planul exterior al experiențelor celorlalți.

Ultima oprire

Fantomele trecutului se ȋntrepătrund cu vuietul trenului și pașii lui Nikita ce răsună apăsător pe coridorul timpului.

Iasia ȋi este iubită, prietenă, muză. Excentrică și rebelă, ȋl invită ȋntr-o lume de care bărbatul s-a desprins de mult, dar al cărei gust i-a rămas pe buze.

Iasia nu aparține niciunei Rusii, dar cochetează cu toate. Atrage nebuni pentru că ea ȋnsăși ȋmbrățișează nebunia decadenței. Alia crede ȋn vieți anterioare și se mărită dintr-un capriciu filozofic.

Ȋi adresează lui Nikita unele dintre cele mai profunde ȋntrebări, intuind poate cel mai bine adevăratul miez al călătoriei amicului ei: „De ce cauți tu Rusiile altora? Nu te saturi cu a ta?”

Protagoniștii romanului ȋși doresc să fugă de Rusia, deși se simt legate printr-un cordon invizibil de pȃntecul ei unde se contopesc sărăcia, suferința și dezamăgirile.

Tania vinde șosete de lȃnă ȋn tren după ce mina unde lucra soțul ei a fost ȋnchisă. Lȃngă ea, un puști visează să locuiască ȋntr-un tufiș. Ȋn sătucul Ciuciu, construit ȋn jurul unui spital, bolnavii de tuberculoză trăiesc laolaltă cu cei sănătoși.

Studentul Mișa se ȋmbolnăvește de melancolie după ce citește „Străinul” de Albert Camus.

„Ultima oprire, Rusia” vă va dezvălui o parte din inima Rusiei. Dacă vreți să simțiți cum bate ȋn pieptul vostru, atunci citiți cartea Nataliei Kliuceariova.



28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.

22
/07
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București reîncepe proiectul Biblioteca la firul ierbii desfășurat pe parcursul a 4 ediții: 23 și 30 iulie în parcul Drumul Taberei și 13 și 20 august în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR).

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Joi, 21 iulie, Festivalul Internațional de Literatură din Roma îl are ca invitat pe Mircea Cărtărescu, la Stadium Palatinum din Roma. Letterature-Festival Internazionale di Roma este o manifestare literară anuală de mare anvergură, cu o tradiție de 20 de ani, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Estate Romana”. Festivalul propune în fiecare an o serie de serate de lecturi de texte inedite ale unor apreciați scriitori italieni și internaționali, cu intermezzo-uri coregrafice și muzică live, în spațiul feeric și deosebit de sugestiv de la Stadium Palatinum.

13
/07
/22

La Curtea Veche Publishing se află în pregătire prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean - „Volodimir Zelenski. În mintea unui erou” de Régis Genté și Stéphane Siohan.

04
/07
/22

Heather Morris, autoarea bestsellerurilor Tatuatorul de la Auschwitz, Călătoria Cilkăi și Trei surori, vândute în peste 15 000 000 de exemplare în întrega lume, vine la București și se va întâlni cu publicul în cadrul a două evenimente, pe 4 și 5 iulie.