Un tren spre libertate
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-tren-spre-libertate/

Boualem Sansal se întoarce în librăriile din România cu o distopie-avertisment despre extremismul religios şi pericolul pe care el îl reprezintă la adresa libertăţii.

Un articol de Dana Ionescu|1 noiembrie 2020

Cititorii din țară acum acum la dispoziție ediția în limba română a unei cărți ce pune sub lupă, în stilul nuanțat, memorabil, al scriitorului francez, globalizarea și cultura fricii, paradoxal una dintre consecințele acesteia.

După ce a tipărit mai multe volume ale autorului, cum ar fi „2084. Sfârșitul lumii” și „Satul neamțului sau Jurnalul Fraților Schiller”, Editura Humanitas Fiction aduce în librării încă o carte a premiatului Boualem Sansal. Intitulat „Trenul de Erlingen sau Metamorfoza lui Dumnezeu”, romanul tradus de Mădălina Ghiu, expresie vizibilă a unei continuități, duce mai departe marile, presantele întrebări din literatura apreciatului romancier, preocupat de angoasele prezentului și, mai mult, de legăturile indestructibile dintre trecut, prezent, și viitor.

Meditație despre libertate, despre această necesitate vitală a ființei umane, apărută în România într-un moment în care criza sanitară impune un nou comportament, noua scriere a autorului îi provoacă pe cititori la noi exerciții. În primul rând, poate un exercițiu de luciditate, poate o invitație la a deschide larg ochii și a privi în jur, într-o încercare de a înțelege o societate fragilă, ca o barcă plutind în derivă pe mare. „Romanul meu critică tot, islamismul, globalizarea, capitalismul, politica de tergiversare, cultivarea fricii, ignoranța etc., pe scurt, tot ceea ce pune omul în situații de inferioritate și îl împinge să aștepte ajutorul de la altcineva, în loc să și-l dea singur. Prima rațiune a vieții este de a te apăra și de a-ți apăra libertatea”, spune Boualem Sansal și, citită din această perspectivă, cartea lui constituie o lectură generoasă cu beneficiile pentru cititori.

Spiritul kafkian în care se desfășoară lumea din acest roman recent, editat în România la doi ani de la apariția lui în Franța, este o constantă importantă, declarată încă din primele pagini. „Lumea asta e în așa hal de idioată, că repetă aceleași greșeli încă de la origini. Cea de-acum întrece orice măsură, o să te convingi, iar după părerea mea, bestia nu și-a încheiat metamorfoza. Marele Kafka n-a văzut mare lucru cu insecta lui oribilă care își îngrozește familia și chiriașii, ca apoi să moară subit, din cauza propriei monstruozități”, citim în rândurile pe care i le scriei Hannei, la Londra, mama ei, Ute von Ebert, moștenitoare a unui imperiu financiar, dintr-un Erlingen ce simbolizează ordinea nemțească, dar care nici el nu rămâne neschimbat de trecerea timpului.

Orașul acesta tihnit se află sub asediu. Altfel spus, se confruntă cu necunoscutul, la care nu știe cum să reacționeze. Așa-numiții „slujitori universali” care au invadat orașul Erlingen, urmărind ca întreaga lume să i se supună divinității lor.Iar locuitorii așteaptă, cum s-a întâmplat de atâtea ori în decursul istoriei, un tren salvator. Adevăr sau plăsmuire? Întrebarea e inevitabilă, dar răspunsul nici nu contează cu adevărat, de vreme ce granițele dintre realități se estompează, iar prozatorul își ia măsura de precauție încă de la început, jucându-se cu contradicțiile și amplasând în prima parte, „Realitatea metamorfozei”, un îndemn clarificator, parafrază la stravechile cuvinte ale lui Dante: „Tu, cel care intri în această carte, lasă orice speranță de a deosebi fantasmagoria de realitate”.

Romanului contemporan nu îi plac convențiile și, în timp, le-a spulberat una câte una. Asta face și Boualem Sansal, drept care pentru exercițiul pe care îl propune situația din roman nici nu contează dacă povestea este rodul imaginației, așa cum o născocește Élisabeth Potier, o profesoară de la Paris care, numărându-se printre victimele atentatului terorist de la Bataclan, are o nouă identitate atunci când se trezește din comă. Avertismentul ei, în treacăt fie spus, se poate dezvolta într-o întrebare generală: Nu este extremismul religios unul dintre cele mai mari pericole din societate – de ieri, de azi și de mâine?

Nici trenul așteptat în Erlingen, asemenea lui Godot cel așteptat la nesfârșit în obsedanta piesă a lui Samuel Beckett, nu sosește, iar cititorului îi rămâne să caute singur răspunsuri la întrebări grave, camusiene, care ajung și în zona fără granițe a absurdului. Zonă fără granițe este și extremismul religios, constatare amară pe care în ultimele decenii o poate face fiecare, aproape în fiecare zi, iar autorul ne arată acest teritoriu așa cum se configurează el în societăți, cățărându-se pe umerii moi ai fricii și ai lașității.

Distopia, formulă pe care Boualem Sansal, ca și alți scriitori importanți ai prezentului, a mai încercat-o și cu ajutorul căreia a scris o carte ce l-a propulsat în prim-planul literaturii contemporane, trasează și aici o cale de a ajunge la interiorul fragil al ființei umane, într-un timp care o provoacă și o vulnerabilizează fără încetare. Dominat de un omniprezent spirit kafkian, „Trenul din Erlingen sau metamorfoza lui Dumnezeu” își propune să ajungă, apăsând pedala imaginației, și la angoasele, dar și la luciditatea noastră. Și sosește cu bine la destinație.

22
/07
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București reîncepe proiectul Biblioteca la firul ierbii desfășurat pe parcursul a 4 ediții: 23 și 30 iulie în parcul Drumul Taberei și 13 și 20 august în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR).

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Joi, 21 iulie, Festivalul Internațional de Literatură din Roma îl are ca invitat pe Mircea Cărtărescu, la Stadium Palatinum din Roma. Letterature-Festival Internazionale di Roma este o manifestare literară anuală de mare anvergură, cu o tradiție de 20 de ani, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Estate Romana”. Festivalul propune în fiecare an o serie de serate de lecturi de texte inedite ale unor apreciați scriitori italieni și internaționali, cu intermezzo-uri coregrafice și muzică live, în spațiul feeric și deosebit de sugestiv de la Stadium Palatinum.

13
/07
/22

La Curtea Veche Publishing se află în pregătire prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean - „Volodimir Zelenski. În mintea unui erou” de Régis Genté și Stéphane Siohan.

04
/07
/22

Heather Morris, autoarea bestsellerurilor Tatuatorul de la Auschwitz, Călătoria Cilkăi și Trei surori, vândute în peste 15 000 000 de exemplare în întrega lume, vine la București și se va întâlni cu publicul în cadrul a două evenimente, pe 4 și 5 iulie.

04
/07
/22

Încă un nume important al literaturii universale intră în portofoliul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M. Este vorba despre Roberto Bolaño, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX din America Latină, a cărui operă, publicată postum, a creat un adevărat cult în lumea literară internațională, fiind tradus pe toate meridianele globului.

24
/06
/22

Miercuri, 29 iunie, începând cu ora 19.00, la Palas Mall Iași, va avea loc o întâlnire cu Cristian Tudor Popescu, prilejuită de apariția volumului „Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative”, bestsellerul editurii Polirom la Bookfest 2022, la secțiunea nonfiction.