„Uriași de Pantelimon” – Proiect de artă și viață la înălțime
https://www.ziarulmetropolis.ro/uriasi-de-pantelimon-proiect-de-arta-si-viata-la-inaltime/

La trei ani de la deschiderea Turnului de apă şi artă din Pantelimon, Make a Point derulează un nou proiect de artă la înălţime. Locuitorii cartierului îşi spun poveştile, artiştii le urcă pe acoperişuri, publicul le admiră din turn.

Un articol de Petre Ivan|19 iunie 2017

Viața cartierului, nescrisă în vreun manual de istorie, rămâne acolo, între cer și pământ, ca s-o descopere oricine, oricând are chef de o plimbare prin istoria trecută și contemporană a Bucureștilor.

Primul tramvai electric din București, demolările din anii 80, termoizolările de acum, viața clasei muncitoare care a construit socialismul și s-a mutat înapoi la țară, și viața tineretului care acum află cum era înainte.

Toate sunt poveștile cartierului Pantelimon, pe care o seamă de artiști le vor urca în acest an pe blocurile gri și pe fostele hale industriale încă rămase în picioare în estul Capitalei.

Va fi un fel de Facebook cu postări reale, într-un spațiu beton și cu vizualizări, mai ales prin „scroll up”, din Turnul de apă și artă Make a Point.

Ce se întâmplă

Proiectul Uriași de Pantelimon, inițiat și dezvoltat de Mădălina Roșca și Paul Arne Wagner, documentary artists, și Ana Alexandra Blidaru, art consultant, a avut episodul pilot la sfârșitul anului trecut cu sprijinul ARCUB. Cu ajutorul unui antropolog, Andreea Drăgan, Make a Point colecționează acum poveștile Pantelimonului.

În luna iulie, artiști din România și din lume vor fi invitați să transforme poveștile în imagini de neuitat. Schițele rezultate din această întâlnire, a poveștilor cu imaginația artiștilor, vor fi jurizate în luna august, iar lucrările câștigătoare vor fi urcate apoi pe clădirile din jurul Turnului de Artă.

Deschiderea expoziției în aer liber va avea loc în 13-15 octombrie 2017, în cadrul Zilelor Urban Art „Uriași de Pantelimon”, o manifestare ce va cuprinde evenimente de artă urbană, conferințe, workshopuri, proiecții tematice de film documentar și întâlniri cu artiștii la lucru.

Unde:

Spațiile avute în vedere într-o primă etapă sunt: fosta Filatură de Bumbac, fosta Centrală a Lânii, fosta Postăvărie Română. Faptul că aceste spații încă există – spre deosebire de alte foste uzine bucureștene detonate pentru a face loc unor imobile sau mall-uri – a făcut firească folosirea lor ca șevalete naturale pentru a scoate cartierul din anonimat și a duce arta și dincolo de inelul central al orașului.

Cu cine:

Artiștii – peste 50 de pictori, arhitecți, urbaniști și designeri – vor cunoaște cu această ocazie comunitatea și vor contribui la un mod inedit pentru România de a-și face cunoscute poveștile. Conceptul de artă urbană care revitalizează suburbiile industrializate ale orașelor este unul intens folosit în lume la ora actuală.

Dacă ați trăit în cartier sau încă mai sunteți locuitor de Pantelimon și cunoașteți fapte de viață ale comunității, Make a Point vă așteaptă poveștile la adresa [email protected] sau pe pagina de facebook până la 15 iulie 2017.

PRIMA LUCRARE realizată în cadrul proiectului de către cuplul de artiști BoeMona, din Contanța (2016). Artiștii au venit la București, și în spiritual proiectului au lucrat cu poveștile adunate de la locuitori.

În mijlocul lucării este evocată textilista, cea care în anii ’70, la doar 17 ani abia împliniți, era adusă dintr-un sat din sudul țării ca să lucreze în uzină, în trei schimburi.

Demolările cartierelor de case din jurul fabricilor au facut loc blocurilor de locuit pentru lucrătoarele din uzine și familiile lor – aceasta este istoria personală, dar și de cartier, cimentată de BoeMona în lucrarea lor la inălțime.

Foto: Uriași de Pantelimon – facebook

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..