„Cel mai mare duşman al cunoaşterii nu este ignoranţa, ci iluzia cunoaşterii” – Stephen Hawking. S-a stins din viaţă cel mai celebru om de ştiinţă britanic al vremurilor actuale, un geniu comparat cu Albert Eistein şi cu Isaac Newton.
Un articol de Petre Ivan|14 martie 2018
Fizicianul Stephen Hawking, care a murit miercuri dimineaţă, la vârsta de 76 de ani, a fost un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului. Cea mai mare parte a vieţii sale a fost profesor la Cambridge, iar în comunitatea ştiinţifică este cunoscut mai ales pentru teoriile sale legate de mecanica găurilor negre, graviaţie şi relativitate.
Născut pe 8 ianuarie 1942, Stephen Hawking, autorul popularelor cărţi „O scurtă istorie a timpului” (1988) şi „Universul într-o coajă de nucă” (2001) – şi-a canalizat activitatea pe alăturarea relativităţii – natura spaţiului şi a timpului – şi teoria cuantumului – cum cele mai mici particule s-au născut în Univers – pentru a demonstra crearea şi funcţionare Universului.
În 1964, la vârsta de 22 de ani, a fost diagnosticat cu o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I-a fost prezis că va mai trăi doar câţiva ani.
Boala a evoluat gradual şi l-a lăsat în imposibilitatea de a se mişca, ţintuit într-un scaun cu rotile, aproape paralizat şi neputând să vorbească decât cu ajutorul unui dispozitiv (sintetizator de voce).
În 1974, la vârsta de 32 de ani, a devenit unul dintre cei mai tineri membri ai prestigiosului for de ştiinţă britanic Royal Society.
Cinci ani mai târziu, a devenit Lucasian Professor la Universitatea Cambridge, unde se mutase de la Oxford, pentru a studia astronomia teoretică şi cosmologia. Acest titlul fusese deţinut de Newton ultima dată.
Sunt adesea întrebat: de câte ori te gândeşti că suferi de SLA? Răspunsul este: nu prea des. Încerc să duc o viaţă pe cât de normală posibil şi să nu mă gândesc la boala mea sau să regret lucrurile pe care nu le-am putut face, care nu sunt prea multe. – Stephen Hawking
Geniul lui i-a adus celebritate la nivel global. Cartea lui din 1988 a căutat să explice oamenilor din afara zonei ştiinţifice teoriile fundamentale ale universului şi a devenit un bestseller. A fost urmată de „Universul într-o coajă de nucă”, în 2001.
Stephen Hawking si Jane Wilde, prima sa sotie
În 2007, Hawking a publicat cartea pentru copii „George şi cheia secretă a universului”, împreună cu fiica lui Lucy, prin care a încercat să explice cum funcţionează sistemul solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti.
A avut apariţii scurte în „Star Trek: The Next Generation” şi „The Simpsons”, iar vocea a apărut pe înregistrări ale trupei Pink Floyd.
Dincolo de ştiinţă, Hawking a fost un activist politic. Înainte de cele mai recente alegeri prezidenţiale din SUA, l-a descris pe Donald Trump ca „un demagog care pare să conteste cel mai comun numitor”.
Scopul meu este simplu: completa înţelegere a universului, de ce este cum este şi de ce există. – Stephen Hawking
Stephen Hawking s-a căsătorit cu Jane Wilde în 1965, iar împreună au avut trei copii. Cuplul s-a despărţit după 25 de ani, iar el s-a căsătorit cu asistenta sa Elaine Mason, însă mariajul s-a destrămat după ce el a fost acuzat de abuz.
Povestea de dragoste dintre Hawking şi Wilde a fost spusă în filmul „The Theory of Everything”, apărut în 2014, care i-a adus actorului britanic Eddie Redmayne un trofeu Oscar la categoria „cel mai bun actor în rol principal”.
Triumful la Oscar a fost sărbătorit de Hawking, care a declarat că au fost mai multe momente când, vizionând filmul, avea senzaţia că se vede pe el.
Omul de ştiinţă a fost subiectul unui documentar, „Hawking”, în care vorbeşte despre propria viaţă.
Pentru că fiecare zi poate fi ultima pentru mine, vreau să profit de fiecare minut. – Stephen Hawking
Hawking despre viitor
„Cred că viaţa pe Pământ este într-un risc în creştere de a fi distrusă de un dezastru precum încălzirea globală, un război nuclear, un virus modificat genetic şi alte pericole”, spunea cercetătorul britanic în urmă cu câţiva ani.
Omenirea ar putea să îşi găsească salvarea în cucerirea spaţială, m[rturisea profesorul Hawking, potrivit căruia omenirea va avea nevoie de încă un secol înainte de a putea să construiască o serie de colonii umane în spaţiu. Până atunci, oamenii ar trebui „să rămână foarte prudenţi în această perioadă”.
Nu vom înceta să facem progrese, deci ar trebui să recunoaştem pericolele şi să învăţăm să le controlăm. Sunt un optimist şi cred că vom putea să facem acest lucru. Stephen Hawking.
Mai recent, Hawking a declarat că inteligenţa artificială ar putea contribui la eradicarea bolilor şi sărăciei, însă a avertizat asupra potenţialelor pericole.
Pe scurt, succesul în crearea inteligenţei artificiale ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizaţiei noastre. Pe lângă beneficii, inteligenţa artificială ar putea aduce pericole, precum arme autonome puternice sau noi modalităţi pentru un grup mic de a-i subjuga pe cei mulţi. – Stephen Hawking
În 2015, celebrul savant a spus că, dacă inteligenţa artificială nu va cuceri omenirea, atunci acest lucru va fi realizat de o civilizaţie extraterestră avansată.
Dacă extratereştrii ne vor vizita, atunci rezultatul va fi acelaşi ca atunci când Columb a ajuns în America, iar acest lucru nu a fost deloc benefic pentru amerindieni. Astfel de civilizaţii avansate ar putea fi cel mai probabil nomade, căutând să cucerească şi să colonizeze orice planete pe care le vor găsi. – Stephen Hawking
Profesorul britanic colabora la un proiect ştiinţific de amploare, ce vizează căutarea unor forme de viaţă extraterestră, cu ajutorul a două dintre cele mai puternice telescoape din lume. Telescoapele analizează un milion dintre cele mai apropiate stele de Terra, cu speranţa de a găsi semnale sau urme lăsate în spaţiu de forme inteligente de viaţă care provin de pe alte planete.
Savanţii care participă la acest proiect, ce a beneficiat de o finanţare de 100 milioane de dolari, cercetează, de asemenea, centrul galaxiei noastre, Calea Lactee , alături de centrele celor mai apropiate 100 de galaxii, în căutarea unor unde radio ce ar putea fi emis de civilizaţii extraterestre.
Foto: Stephen Hawking – facebook
