VIDEO Weekend la Castel cu „Albă ca Zăpada”, la TIFF 2013
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-weekend-la-castel-cu-alba-ca-zapada-la-tiff-2013/

Festivalul Internaţional de Film Transilvania (31 mai – 9 iunie, Cluj-Napoca) le pregăteşte clujenilor şi invitaţilor săi câteva surprize, pe 1 şi 2 iunie, în apropierea Clujului.

Un articol de Andrada Văsii|17 aprilie 2013

Festivalul Internațional de Film Transilvania (31 mai – 9 iunie, Cluj-Napoca) le pregătește clujenilor și invitaților săi câteva surprize, pe 1 și 2 iunie, în apropierea Clujului, la Castelul Banffy de la Bonțida.

Tradiționalelor proiecții în aer liber, cu acompaniament live, li se adaugă anul acesta, în timpul zilei, alte câteva surprize: concerte, activități pentru copii, spectacole culinare.

Sâmbătă, 1 iunie, o sesiune de gustări și băuturi spaniole tradiționale – tapas, paella, tortilla, sangria și multe altele – și un concert de chitară spaniolă vor pregăti atmosfera pentru proiecția-eveniment de la 21.30, cu filmul mut ,,Blancanieves”. Iar duminică, 2 iunie, publicul va savura bucate ardeleneşti autentice, gătite după reţete vechi culese de echipa de bucătari „Niște țărani”.

O altă Albă ca Zăpada

Continuând trendul început de ,,The Artist”, filmul mut laureat cu Oscar în 2012, ,Blancanieves”/ ,,Albă ca Zăpada” (2012), în regia lui Pablo Berger, este o reinterpretare stilizată a basmului fraților Grimm, cu mijloacele cinema-ului de la începutul secolului XX.

Acțiunea se mută din nordul rece al Europei pe coastele Andalusiei, în anii 20. Albă ca Zăpada, numită Carmen (Macarena Garcia), este fiica orfană de mamă a unui toreador (Daniel Giménez Cacho) și călătorește cu un grup de matadori pitici. În ciuda mașinațiunilor puse la cale de mama sa vitregă, sursa pasiunilor și tensiunilor distrugătoare din poveste – interpretată memorabil de Maribel Verdú (,,Labirintul lui Pan” și ,,Y tu mamá también”) –, Carmen calcă pe urmele tatălui ei și intră în arenă.

Inventiva reinterpretare andaluză a Albei ca Zăpada, semnată de Pablo Berger, este o scrisoare de dragoste pentru filmul mut european al anilor 20, ce combină liber umorul cu melodrama.

The Hollywood Reporter,

publicație

,,Blancanieves” a fost propunerea oficială a Spaniei la Oscarul pentru Cel mai bun film străin și a câștigat recent zece premii Goya – trofeele industriei spaniole de cinema – inclusiv pentru Cel mai bun film și Cel mai bun debut. Al doilea lungmetraj al lui Pablo Berger a obținut, totodată, Premiul Juriului și Premiul pentru Cea mai bună actriță (Macarena García), la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastián.

Filme cu tradiție

Duminică, 2 iunie, de la 21.30, spectatorii vor avea ocazia să (re)vadă ,,Manasse” (1925), în regia lui Jean Mihail, unul dintre filmele românești mute remarcabile ale anilor 20, într-o proiecție acompaniată live de Minima, trupa britanică renumită pentru coloanele sonore originale compuse pentru filme clasice și de avangardă.

,,Manasse” este o adaptare a unei piese de teatru scrisă de Ronetti Roman și devenită celebră după scandalul declanșat de interzicerea spectacolului de la Teatrul Național, în 1906, din rațiuni antisemite. Filmul, turnat parțial în orașul Fălticeni, are ca temă intoleranţa religioasă pe fundalul unei poveşti de dragoste între un român şi o evreică, nepoata lui Manasse Cohen. În distribuție, Romald Bulfinsky (Manasse), George Aurelian (Matei Frunză), Dorina Demetrescu (Lelia), Maria Ciucurescu (Ester), Iosef Kamen (Zelig Șor), Ion Constantiniu (Emil Horn), Alexandru Finți (Lazăr).

Info:

Biletele pentru evenimentele din programul Weekend la Castel se vor pune în vânzare online, pe www.biletmaster.ro, începând din 15 aprilie 2013.

08
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Alegoria nu e un gen cinematografic uşor. Mai ales când e vorba de una deopotrivă existenţială şi politică, aşa cum se vrea "Spiritele din Inisherin".

05
/02
/23

Cele trei cărţi de cronici de film publicate de Romulus Rusan în anii `70-`80 au fost reeditate recent, într-un singur volum şi într-o ediţie de lux, în seria de autor pe care i-o dedică Editura Spandugino. O apariţie demnă de a fi salutată şi un bun pretext de recitire.

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.