Violul şi bătaia, armele de război ale Statului Islamic: „Eu voi fi ultima”, de Nadia Murad şi Jenna Krajeski
https://www.ziarulmetropolis.ro/violul-si-bataia-armele-de-razboi-ale-statului-islamic-eu-voi-fi-ultima-de-nadia-murad-si-jenna-krajeski/

Povestea curajoasă a Nadiei Murad este o lectură esenţială care dă fiori. Oricine vrea să înţeleagă aşa-zisul Stat Islamic ar trebui să citească „Eu voi fi ultima”. (The Economist)

Un articol de Liliana Matei|6 februarie 2018

Nadia Murad s-a născut şi a crescut în Kocho, un sat de fermieri şi păstori yazidiţi din nordul Irakului. Pe 15 august 2014, cînd Nadia avea doar 21 de ani, viaţa tihnită din satul natal a luat sfîrşit odată ce acesta a fost ocupat de ISIS. Bărbaţii care au refuzat să se convertească la islam au fost executaţi, trupurile lor fiind aruncate în gropi comune, iar Nadia, alături de celelalte tinere, a fost dusă la Mosul şi vîndută ca sclavă. A fost ţinută în captivitate, bătută şi violată în repetate rînduri, pînă cînd, ca printr-o minune, a reuşit să evadeze, găsind adăpost în casa unei familii de musulmani sunniţi.

Eu voi fi ultima este un apel la acţiune împotriva brutalităţii Statului Islamic, povestea celui care îşi doreşte să supravieţuiască şi o scrisoare de dragoste către o ţară pierdută, o comunitate fragilă şi o familie destrămată de război.

„De cînd o cunosc, Nadia nu doar că s-a făcut auzită, ci a devenit glasul fiecărui yazidit căzut victimă genocidului, al fiecărei femei abuzate, al fiecărui refugiat abandonat. Cei care au crezut că prin cruzimea lor o pot reduce la tăcere s-au înşelat. Spiritul Nadiei Murad nu este frînt, iar vocea ei nu va fi înăbuşită. Dimpotrivă, în paginile de faţă glasul ei este mai puternic ca oricînd.” (Amal Clooney)

Eu voi fi ultima. Povestea captivităţii mele şi lupta mea împotriva Statului Islamic, de Nadia Murad şi Jenna Krajeski, cuvînt-înainte de Amal Clooney, traducere de Irina Marina Borţoi, a apărut în această săptămînă la Editura Polirom, în curînd şi în ediţie digitală.

„Murad ne face să întrevedem atrocităţile care i-au distrus familia şi aproape au exterminat fragila ei comunitate. Memoriile ei curajoase sînt un pas important către tragerea la răspundere a celor care au comis aceste crime oribile.” (The Washington Post)

„Aceste memorii tulburătoare relatează experienţele prin care a trecut Nadia Murad şi ridică întrebări privind complicitatea martorilor care au acceptat tacit suferinţele celorlalţi.” (The New Yorker)

„Un volum devastator, dar care inspiră şi îndeamnă urgent la acţiune.” (Kirkus Reviews)

Nadia Murad (n. 1993) este activistă pentru drepturile omului. A primit Václav Havel Human Rights Prize şi Sakharov Prize şi este primul Ambasador ONU al Bunăvoinţei pentru demnitatea supravieţuitorilor traficului de fiinţe umane. În 2016 a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace. Împreună cu Yazda, o organizaţie pentru drepturile yazidiţilor, depune în prezent toate eforturile pentru a aduce Statul Islamic în faţa Curţii Penale Internaţionale sub acuzaţia de genocid şi crime împotriva umanităţii. Pentru mai multe detalii, vizitaţi nadiamurad.org.

Jenna Krajeski este jurnalistă, corespondentă din Istanbul. În 2010 şi 2011 a locuit la Cairo, unde a fost editor şi reporter pentru versiunea în engleză a ziarului egiptean Al-Masry Al-Youm (apoi Egypt Independent). În ultimii ani şi-a îndreptat atenţia către minorităţile kurde din Turcia şi Irak. A scris articole pentru The New Yorker, Slate, The Atlantic, The Nation, The New Republic.

Amal Clooney practică avocatura la Londra şi este specializată în drept internaţional şi în drepturile omului. De asemenea, este lector asociat la Columbia Law School. Este consilierul legal al Nadiei Murad şi al altor femei yazidite care au fost înrobite sexual de ISIS în Irak şi Siria şi lucrează pentru a se asigura că responsabilii pentru crimele comise de ISIS sînt aduşi în faţa tribunalelor naţionale şi internaţionale.

26
/01
/23

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.