Vlad Viski, despre trecutul și viitorul literaturii queer din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/vlad-viski-despre-trecutul-si-viitorul-literaturii-queer-din-romania/

INTERVIU Vlad Viski, curatorul secţiunii de literatură a proiectului Triumf Amiria. Muzeul Culturii Queer [?] explică de ce există nevoie de acest muzeu şi vorbeşte despre motivele pentru care scriitorul Adrian Schiop va fi trainer într-un atelier de scriere creativă queer.

Un articol de Liliana Matei|20 aprilie 2021

Cum a apărut ideea acestui muzeu?

Vlad Viski: Cred că discuțiile privind o instituție muzeală queer au loc pe scena culturală de mai mulți ani, în diverse grupuri, din mai multe discuții. Există inclusiv inițiative similare, cert este că pentru noi a devenit o prioritate în contextul sărbătoririi a 20 de ani de la abrogarea articolului 200, respectiv dezincriminarea relațiilor între persoane de același sex. În ultimii 20 de ani producția culturală queer s-a dezvoltat sub forma unor insule artistice, mai apropiate sau mai îndepărtate una de alta, iar dezideratul nostru este de a reuni zecile de voci și identități queer care au contribuit la formarea acestui arhipelag queer. Noi venim în fața publicului cu o viziune empatică și dispusă să asculte, dar care își propune în același timp și o chestionare în cheie critică și queer a relației noastre cu societatea, cu trecutul, cu artiștii, cu instituțiile partenere, respectiv Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național al Literaturii Române și Centrul de Teatru Educațional Replika.

De ce crezi că există nevoie de o secțiune de literatură queer în cadrul Muzeului?

Literatura queer s-a dezvoltat în România pe mai multe paliere, într-un context relativ conservator, dar și cu anumite oportunități. De exemplu, zona douămiistă a venit cu frondă, cu mai mult curaj, cu o capacitate de a explora noi și noi zone, inclusiv identitare, ceea ce a facilitat apariția unui Adrian Schiop, dispus să scrie despre propria viață, angoasele și trăirile marginalilor. Pe de altă parte, obsesia pentru o estetică lipsită de elemente politice a aruncat de multe ori exprimarea queer într-o zonă marginală, căci politicul este văzut mereu cu suspiciune și invalidat.

Secțiunea de literatură a TRIUMF AMIRIA vine să spună o altă poveste, să recupereze nume și personaje despre care s-a vorbit prea puțin până acum, dublată și de o încurajare de viitor, prin ateliere de scriere creativă queer și traduceri queer, printr-un eveniment de tip open mic dedicat poeziei queer, prin dezbateri și multe alte surprize.

Ce le spui celor care sunt de părere că nu există o cultură queer și, deci, că nu aveți ce să strângeți laolaltă pentru acest muzeu?

Cred că programul complex și ambițios al TRIUMF AMIRIA, care include peste 30 de artiști și artiste în secțiunea de arte vizuale și un festival de teatru cu opt spectacole, dintre care minim două premiere, reprezintă dovada cea mai clară că avem o cultură queer, avem producție culturală queer în acești 20 de ani de la abrogarea articolului 200. Mai încet sau mai rapid, s-a construit o scenă queer, pe măsură ce tot mai mulți oameni au simțit nevoia de a-și exprima trăirile și pune pe tapet identitățile, într-un dialog continuu cu publicul și cu instituțiile.

De ce ați simțit nevoia să scrieți un manifest despre Triumf Amiria?

Manifestul TRIUMF AMIRIA reprezintă baza de la care pornim, care prezintă într-o manieră structurată și poetică principiile directoare după care ne ghidăm. Da, pentru mulți dintre noi furia este cuvântul de ordine care ne definește relația cu puterea și cu societatea, dar pentru noi a fost extrem de important să arătăm toate fațetele complexe ale construirii unei instituții muzeale. Lucrăm cu paradoxuri, redefinim norme, dansăm tango cu femininul și masculinul și dincolo de această binaritate și propunem o viziune critică queer care să plaseze în istoria recentă artefactele culturale. Queer pentru că trecut, dar și pentru viitor, iar manifestul reprezintă o piatră de temelie de la care pornim.

Care sunt exemplele tale preferate de literatură queer și de ce?

Cum spuneam și mai sus, literatura queer a avut parte și de oportunități, dar s-a dezvoltat și pe un teren arid, iar mie îmi place să dau acest exemplu al cactușilor, care sunt niște plante fascinante, care se adaptează la mediu, sunt fluorescente noaptea, înfloresc rar și au flori colorate și mari, fără miros. Așa și cu literatura queer. Îmi plac poeziile Dianei Geacăr din volumul „bună eu sunt diana și sunt colega ta de cameră”, apărut în 2005, cred că și în zona de pop editura Herg Benet a venit în fața publicului cu romane ca „Cimitirul” de Adrian Teleșpan sau „Păpușile” Cristinei Nemerovschi, iar mai recent avem poeți ca Răzvan Andrei cu „Jazz pentru iguane” sau Tudor Pop cu „Softboi Mimosa”.

De ce l-ai ales pe Adrian Schiop ca trainer pentru acest atelier?

În cel mai recent roman al său, „Să ne fie la toți la fel de rău”, Schiop vine din nou în fața publicului cu o poveste de dragoste în Ferentari printr-o rafinare a stilului său cinic, cu un ochi care observă foarte bine personaje, situații, surprinde umorile și trăirile marginalilor, ceea ce este apetisant, în definitiv, pentru orice scriitor. Stilul frugal al lui Schiop a impus un anumit stil de a scrie queer, iar de asta pot beneficia persoanele participantele la atelierele de scriere creativă queer care vor începe pe 6 mai.

Atelierul de scriere creativă queer sub îndrumarea lui Adrian Schiop a lansat un apel pentru înscrieri, cu deadline până pe 30 aprilie, deschis atât autorilor și autoarelor publicați/te deja în volum, dar și tinerilor/relor scriitori și scriitoare care se află la început. Persoanele interesate să participe sunt rugate să ne trimită un text literar cu tematică queer (proză, poezie, eseistică, memorialistică, text jurnalistic), având între 600 și 4000 de cuvinte, la [email protected]. Atelierul va avea 12 ședințe și se va desfășura pe zoom. Sesiunile vor avea loc în perioada mai-iulie 2021, vor dura trei ore fiecare și vor explora texte literare din sfera queer, dar și vor găzdui discuții despre textele scrise de participanți.

Foto: Mihai Neagu

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?