Vlad Zografi în dialog cu Cristian Tudor Popescu, despre apariția și crizele noilor teorii în știință
https://www.ziarulmetropolis.ro/vlad-zografi-in-dialog-cu-cristian-tudor-popescu-despre-aparitia-si-crizele-noilor-teorii-in-stiinta/

Joi, 13 mai, la ora 19.30, două dintre cărţile din colecţia Știinţă a Editurii Humanitas vor fi ghid pentru un dialog pe care îl vor purta Vlad Zografi, coordonatorul colecţiei, şi Cristian Tudor Popescu.

Un articol de Liliana Matei|12 mai 2021

Volumele „Helgoland. Cum să înțelegem teoria cuantică” de Carlo Rovelli și „Rătăciți printre formule. Cum îi derutează frumusețea pe fizicieni” de Sabine Hossenfelder ne vor ajuta să ne oprim la ultimul secol din istoria fizicii pentru a vedea cum au apărut conceptele pe care se bazează teoria cuantică, dar și cum s-a ajuns la momentele de criză în care entuziasmul dezvoltării de teorii noi pare că merge cu mult înaintea capacității de testare experimentală.

Carlo Rovelli, fizician teoretician cu importante contribuţii în fizica spaţiului şi timpului, și Sabine Hossenfelder, cercetător asociat la Institutul de Studii Avansate din Frankfurt, sunt implicați în cercetările cele mai recente, iar cărțile lor sunt instrumente bune pentru a vedea ce știm și cum știm despre principalele teorii ale fizicii fundamentale, dar și unde ne pot duce ideile care sunt formulate acum.

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas și pe #HumanitasYouTube. Înregistrarea audio va fi ulterior disponibilă pe #HumanitasSoundcloud.

Istoria prezentată de Carlo Rovelli în „Helgoland. Cum să înțelegem teoria cuantică”: În vara anului 1925, un tânăr fizician pe nume Werner Heisenberg ajungea pe insula Helgoland din Marea Nordului. În acel peisaj arid nu mai suferea de alergie și avea ocazia să se gândească la o problemă pe care nimeni nu reușise s-o lămurească: ce se întâmplă în interiorul atomului? Acolo, pe insula Helgoland, Heisenberg a avut o idee care avea să pună bazele teoriei cuantice, declanșând cea mai profundă revoluție științifică din toate timpurile. Pe cât de mari au fost succesele ei – a adus cu sine tehnologia modernă și energia nucleară –, pe atât de stranii sunt premisele teoriei cuantice și fenomenele pe care le descrie: la scară microscopică, lumea arată cu totul altfel decât o vedem în viața de zi cu zi. Helgoland este povestea nașterii teoriei cuantice și a încercării fizicienilor și filozofilor de a-i înțelege semnificația. Carlo Rovelli prezintă difereritele ei interpretări acumulate vreme de un secol, pentru a ajunge la interpretarea relațională, în care lumea e alcătuită la nivel fundamental din relații și evenimente, nu din substanțe fixe, durabile. La fel ca tot ce ne înconjoară, noi înșine existăm doar prin interacțiunile cu ceilalți, suntem precum reflexiile succesive în oglinzi.

Găsiți cartea în librării și online pe #Libhumanitas aici.​ Răsfoiți aici câteva pagini.

Ce ne spune în plus cartea Sabinei Hossenfelder, „Rătăciți printre formule. Cum îi derutează frumusețea pe fizicieni”: De o jumătate de secol, în fizica fundamentală au apărut o mulțime de idei tentante (supersimetria, corzile etc.), dar nici una n-a fost deocamdată confirmată experimental. Neavând la dispoziție noi date experimentale la energii înalte, fizicienii teoreticieni s-au lăsat călăuziți de simțul lor estetic – o teorie trebuie să fie frumoasă –, ignorând normele de obiectivitate ale cercetării științifice. Asta le reproșează în esență Sabine Hossenfelder, ea însăși fizician teoretician, dezamăgită de starea de fapt din fizica fundamentală.

Rătăciți printre formule e radiografia situației actuale dintr-un domeniu al fizicii – particulele elementare și cosmologia – și, în același timp, o analiză fină a capacității noastre de a cunoaște lumea prin mijloacele abstracte ale matematicii. Din discuțiile Sabinei Hossenfelder cu mari fizicieni (Steven Weinberg, Frank Wilczek, George Ellis, Joseph Polchinski) vedem cât de subiectivi sunt în realitate oamenii de știință, cât de umană e știința, în ciuda imaginii pe care obișnuim să ne-o facem despre ea.

Găsiți cartea în librării și online pe #Libhumanitas aici. Răsfoiți aici câteva pagini.

 

27
/10
/21

În toamna aceasta, la editura EIKON au apărut două cărţi-eveniment, semnate de prozatoarea Andreea Nanu: „Cum vă place”. Cronică de teatru, operă şi film şi „Eternitatea. Şi încă o zi”. Teatrul lui Andrei Şerban.

27
/10
/21

În Ţinutul nomazilor: cum să supravieţuieşti în America secolului 21 publicată de Editura Trei, jurnalista Jessica Bruder specializată în reportaje despre subculturi surprinde nașterea unei noi categorii sociale, a unui nou stil de viață. America aflată „sub radarul economic” este formată din „americanii în vârstă, scăpătați și itineranți” pentru care speranța unei vieți mai bune ia forma unui drum nesfârșit de-a lungul și de-a latul țării, în căutare de slujbe sezoniere ca să supraviețuiască.

25
/10
/21

Reprezentanța Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Editura Impedimenta, Círculo de Bellas Arte, Școala de arte SUR, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Filologie și Librăria Rafael Alberti organizează o serie de întâlniri literare ale scriitorului Mircea Cărtărescu, în perioada 26-27 octombrie 2021.

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.