20 de ani de la moartea prinţesei Diana
https://www.ziarulmetropolis.ro/20-de-ani-de-la-moartea-printesei-diana/

În urmă cu 20 ani, pe 31 august, Prinţesa Diana îşi pierdea viaţa. Cea mai iubită prinţesă britanică a murit la 36 de ani, într-un accident de maşină produs în pasajul de sub podul Alma, din Paris. Se afla în maşină cu prietenul ei, Dodi Al-Fayed, şi cu şoferul, care au decedat şi ei. Echipajele de salvare au ajuns în câteva minute, dar a fost nevoie de mai bine de o oră să taie carcasa maşinii ca să o scoată dintre fiarele contorsionate şi să o transporte la spital.

Un articol de Petre Ivan|31 august 2017

Ken Wharfe, fostul bodyguard al regretatei Lady Di, care i-a oferit protecție  timp de 16 ani a vorbit, recent, despre viața Prințesei Inimilor și despre copiii ei.

Acesta a povestit că își amintește și acum prima zi când a cunoscut-o pe Diana și pe copiii ei, când a mers pentru prima dată la Sandringham, casa din Norfolk a reginei, William avea cinci ani și Harry 3 ani.

William și Harry erau iubirile vieții ei. Erau niște copii grozavi, alături de care era o plăcere să-ți petreci timpul. Cei doi continuă şi astăzi să vorbească despre mama lor. – Ken  Wharfe, fostul bodyguard al prinţesei Diana

Fostul bodyguard crede că Harry îi seamănă mai mult mamei sale, dezvăluind că era şi preferatul personalului de la Palat.

William avea tendinţa de a fi mai viclean, în timp ce Harry era foarte deschis și  simpatic. Probabil tocmai stilul acesta moştenit de la mama sa i-a adus mai multă popularitate mezinului familiei regale – Ken Wharfe

Bărbatul în vârstă de 68 de ani spune că nu a existat vreo zi plictisitoare în toată perioada în care a lucrat pentru aceasta.

Era imposibil să nu o placi, pentru că era prietenoasă, amuzantă şi cu un simţ al umorului ciudat. A fost însă şi o Dianafemeie nefericită, mai ales în anii de după confruntarea umilitoare cu Prinţul Charles şi amanta lui, Camilla, când Diana s-a gândit chiar și la sinucidere și a încercat să-și găsească alinare în brațele unui ofițer din armata britanică, dar și în ale unui vânzător de mașini. – Ken  Wharfe

Charles și Diana s-au cunoscut în 1977, pe vremea când Prințul de Wales se înâlnea cu sora mai mare a Dianei, Lady Sarah Spencer. Charles s-a arătat interesat de Diana abia trei ani mai târziu, în 1980. Relația a evoluat destul de rapid, în februarie 1981, prințul i-a cerut mâna, un inel cu un safir albastru si mai multe diamante, acelasi oferit 30 de ani mai tarziu lui Kate Middleton.

Diana Spencer avea 20 de ani când s-a căsătorit cu Prințul Charles în Catedrala St Paul, devenind Prințesă de Wales, pe 29 iulie 1981, într-o așa-numită „nuntă de basm” urmărită la televizor de 750 de milioane de oameni.

Foto: Prinţesa Diana – wikipedia, facebook

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.