Constantin Silvestri – biografia necunoscută lansată la Gaudeamus
http://www.ziarulmetropolis.ro/constantin-silvestri-biografia-necunoscuta-lansata-la-gaudeamus/

Cartea ,,Constantin Silvestri – biografie necunoscută”, care cuprinde informaţii necunoscute din arhivele Securităţii despre unul dintre cei mai importanţi compozitori şi dirijori români şi unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului 20 la nivel mondial, a fost lansată la Târgul Gaudeamus.

Un articol de Andrada Văsii|24 Noiembrie 2013

Cartea „Constantin Silvestri – biografie necunoscută“, care cuprinde informaţii necunoscute din arhivele Securităţii despre unul dintre cei mai importanţi compozitori şi dirijori români şi unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului 20 la nivel mondial, a fost lansată la Târgul Gaudeamus.

Volumul „Constantin Silvestri – biografie necunoscută”, de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, a apărut la Editura Ars Docendi – Universitatea din Bucureşti şi a fost lansat, sâmbătă, la Târgul de Carte Gaudeamus de la Bucureşti.

Alături de autoarea cărţii, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, s-au aflat Olga Grigorescu, muzicolog, Laura Manolache, compozitoare şi muzicolog, şi Ioan Crăciun, directorul Editurii Ars Docendi.

Cu ocazia centenarului Constantin Silvestri, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu (violonistă, conferenţiar al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti) reuneşte în acest volum documente şi fotografii din arhive, inclusiv cele ale Securităţii şi ale Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, crâmpeie de corespondenţă şi evocări despre marele dirijor.

Ca şi alţi oameni de cultură din perioada comunistă, Constantin Silvestri a ales calea exilului pentru a se realiza din punct de vedere artistic. Neputând să-l determine să revină în ţară, Securitatea şi înalţi demnitari ai regimului au căutat mijloace de a confisca bunurile dirijorului.

Astfel, în urma unei serii de ilegalităţi, remarcabila colecţie de tablouri vizată de doi înalţi demnitari ai regimului, partiturile adnotate, obiectele şi albumele de artă, colecţia filatelică strânse de Constantin Silvestri dispar practic fără urme.

Autoarea conturează astfel portretul unui muzician genial, vanitos, frământat de îndoieli, cu o putere de muncă ieşită din comun, nedreptăţit de cei care nu-i recunoşteau sau nu voiau să-i recunoască talentul, revoltat de dictatele ideologice de inspiraţie sovietică impuse creatorilor români, nehotărât dacă să rupă toate punţile cu ţara, dar temător că altfel nu va putea circula liber în occident, profund dezamăgit de cei care reprezentau România în străinătate, inabil în a-şi valorifica pe deplin potenţialul financiar odată ajuns în străinătate.
Şi, în cele din urmă, un Silvestru răpus de efort şi boală şi jefuit în propria ţară.

Securitatea versus Constantin Silvestri 

„Este un volum care a consumat-o şi pe autoare, dar şi pe noi. Este o carte realizată cumva cu durere şi cu iubire”, a spus Ioan Crăciun, directorul Editurii Ars Docendi, la evenimentul de lansare a volumului de la Târgul de Carte Gaudeamus.

La rândul său, muzicologul Olga Grigorescu a subliniat faptul că volumul „Constantin Silvestri – biografie necunoscută” nu este o biografie obişnuită, ci este o carte care iese din canoane, inclusiv prin modul de constituire.

„După părerea mea, această carte se parcurge cu răsuflarea tăiată şi răspunde setei noastre de autenticitate şi de adevăr. Sunt prezentate documente scoase cu răbdare şi cu migală din arhivele CNSAS.

E impresionantă lupta pe care marele muzician a dus-o pentru a-şi păstra libertatea. Noi ştiam că a plecat în străinătate, că nu s-a mai întors, dar nu ştiam amănuntele acelor ani. A fost un muzician care nu dorea decât să-şi practice meseria şi să servească România”, a spus Olga Grigorescu.

Ea a precizat că din volum reiese şi lupta Securităţii pentru a-l readuce în ţară pe Constantin Silvestri „şi probabil pentru a-l anihila”. „Cartea completează ce ştiam despre acest mare artist şi, din documentele prezentate, ne dăm seama ce presiune a apăsat asupra lui chiar când era în afara ţării”, a spus Olga Grigorescu.

Constantin Silvestri

Coperta volumului lansat la Gaudeamus

Potrivit muzicologului, românii s-au putut bucura de realizările lui Constantin Silvestri foarte târziu. „Înregistrările lui Constantin Silvestri la radio erau interzise, dar, după 1969, când acesta a murit, s-a dat drumul programărilor la radio, a fost repus în drepturile sale artistice. Am trăit această schimbare nedreaptă şi ruşinoasă”, a spus Olga Grigorescu.

La rândul său, muzicologul Laura Manolache a spus că volumul „Constantin Silvestri – biografie necunoscută” cuprinde „dezvăluiri care aduc în apropiere documente pe baza cărora putem să ne reconfigurăm imaginea de ansamblu a unei epoci”.

Ea a spus că o parte din moştenirea din ţară a lui Constantin Silvestri se află în arhiva Muzeului Naţional „George Enescu”, însă Securitatea a pus sechestru pe locuinţa şi pe bunurile sale. „Acest volum ne deschide o mulţume de alte căi cu privire la ce s-a întâmplat”, a mai spus Laura Manolache.

Autoarea volumlui, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, a spus că a prezentat în volum, alături de informaţii furnizate de cei doi mari biografi ai lui Constantin Silvestri – Theodor Bălan şi Eugen Pricope -, documente despre ce s-a întâmplat în România în perioada în care Silvestri trăia în străinătate.

„Nimic nu a scăpat drumului pe care conducătorii politici credeau că trebuie să-l urmeze arta”, a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, precizând că, în mod sistematic, pe vremea când era în ţară, Silvestri era criticat.

Potrivit autoarei, unul dintre cele mai importante momente prezentate în carte este acela în care Constantin Silvestri se hotărăşte să plece definitiv din ţară, după premiera operei „Oedip”, care a avut loc pe 22 septembrie 1958 şi care a reprezentat culmea carierei sale în România.

„Cele mai dramatice două capitole sunt cele din final. Silvestri a fost condamnat ca trădător de ţară. Este halucinant cum statul român s-a pretat la asemenea lucruri, i-a luat absolut tot.

Avea 45 de tablouri, dintre care cinci de Luchian, el se înconjura de aceste obiecte, făceau parte din universul lui. Veţi vedea cum s-a comportat un regim totalitar faţă de un mare artist român”, le-a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu celor prezenţi la evenimentul de lansare a cărţii sale de la Gaudeamus.

Info:

Cartea „Constantin Silvestri – biografie necunoscută” face parte din proiectul „Centenar Constantin Silvestri”, sprijinit de Fundaţia Raţiu din Marea Britanie.

Foto credit: Wikipedia, Constantin Silvestri

05
/12
/16

Cantautorul american Bob Dylan, câștigătorul din acest an al Premiului Nobel pentru Literatură, a trimis un discurs de mulțumire pentru a fi citit în cadrul banchetului ce va urma înmânării premiilor, vineri, la Stockholm

04
/12
/16

Cartea „Vremuri second-hand” de Svetlana Aleksievici (traducere din rusă și note de Luana Schidu) a fost publicată la Editura Humanitas, în anul 2016.

02
/12
/16

Scriitorul nipon Haruki Murakami va publica viitorul său roman în Japonia în februarie 2017, a anunțat editura sa care nu a dezvăluit titlul și nici subiectul viitoare sale cărți. Anul trecut Murakami a publicat “Men Without Women”, o colecție de șase povestiri scurte, dintre care una inedită și celelalte cinci apărute deja într-o revistă literară.

29
/11
/16

Sâmbătă, 3 decembrie, la ora 17.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, regizorul Radu Jude și criticul de film Andrei Gorzo vor intra în culisele filmului "Inimi cicatrizate". Pelicula lui Jude a câştigat Premiul Special al Juriului şi trofeul "Don Quijote" la Festivalul Internațional de Film de la Locarno.

27
/11
/16

Ziarul Metropolis continuă rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanţi oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale din strada Rivoli 18, de la Paris, aflaţi care e locul preferat de citit al unuia dintre cei mai cunoscuți eseiști și critici de teatru ai lumii, scriitorul George Banu.

25
/11
/16

Lolita, Un veac de singurătate și În căutarea timpului pierdut se regăsesc pe lista celor mai bune cărți ale secolului XX, în timp ce dintre operele secolului XIX au fost alese, printre altele: Război şi pace, Madame Bovary sau Marile Speranţe. Cei care au votat acest inedit top sunt 125 de autori celebri ai zilelor noastre, iar preferințele lor figurează în cartea "The Top Ten: Writers Pick Their Favorite Books", scrisă pentru uzul cititorilor.

23
/11
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită sâmbătă, 26 noiembrie, la ora 17.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu la o întâlnire dedicată lui Bob Dylan, după ce Academia Suedeză i-a acordat premiul Nobel pentru literatură „pentru crearea unei noi expresii poetice în marea tradiție a muzicii americane”.

22
/11
/16

Fanii din România ai scriitorului Gabriel García Márquez vor putea vedea în curând (cu siguranţă nu pe marile ecrane autohtone), documentarul despre autorul “veacului de singurătate”, lansat în cinematografele din cele două Americi şi în Spania în primăvara acestui an.

22
/11
/16

Zilele trecute, în cadrul Târgului de carte Gaudeamu, a fost acordat Premiul PEN România 2016, ex aequo, scriitorilor Cristian Teodorescu, pentru romanul Șoseaua virtuții. Cartea cîinelui (Editura Cartea Românească, 2015) și Bogdan Ghiu, pentru Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest) (Editura Cartea Românească, 2015).

21
/11
/16

"Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei" de Lucian Boia, "Inocenții" a Ioanei Pârvulescu, sau "Jamila Cuisine" de Geanina Staicu-Avram, au fost câteva dintre cele mai vândute titluri ale ediției din acest an ale Târgului Internațional Gaudeamus, desfășurat în perioada 16 — 20 noiembrie

21
/11
/16

Puțini sunt cei care nu au auzit de Petre Ispirescu și mult mai puțini cei care știau că îndrăgitul povestitor și folclorist român nu a frecventat școala, a fost încarcerat şi, până la vârsta de 50 de ani (s-a stins din viață la 57), nu a părăsit niciodată localitatea natală.

18
/11
/16

Cartea „Cronica vieții mele: volumul întâi” (traducere din limba engleză de Dan-Silviu Boerescu) a fost publicată la Editura Humanitas în anul 2015.

Page 1 of 6012345...102030...Last »