Asasinarea lui Nicolae Iorga
https://www.ziarulmetropolis.ro/75-de-ani-de-la-asasinarea-lui-nicolaie-iorga/

Într-o zi de 27 noiembrie (1940) se stingea din viaţă, în mod tragic, unul dintre titanii culturii româneşti interbelice. După o viaţă dusă pe culmile recunoaşterii universitare, ştiinţifice, sociale şi politice, reputatul om de ştiinţă, Iorga a sfârşit la marginea unei păduri, batjocorit şi împuşcat cu 9 gloanţe.

Un articol de Petre Ivan|27 noiembrie 2015

75 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga / Abominabila crimă a zguduit întreaga lume civilizată, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume arborând drapelul în bernă în semn de preţuire faţă de marele savant român.

Un spirit enciclopedist, istoric de formaţie, cu studii la Iaşi, Leiptzig, Berlin, Paris. La Iaşi a absolvit Universitatea într/un singur an cu diploma ”Magna cum laudae”. Doctoratul îl obţine la 23 de ani, odată cu intrarea în Academia Română.

Critic literar, documentarist, dramaturg, poet, memorialist, om politic(parlamentar, ministru, prim ministru). Este şi cel mai mare poligraf al românilor: a scris 1 003 volume, 12 755 de articole, 4963 de recenzii în cei 69 de ani de viaţă.

Câteva dintre publicaţiile mai importante: ”Studii şi documente cu privire la istoria românilor” – 25 de volume, ”Istoria Imperiului Otoman” – cinci volume, apărută în germană, ”Istoria românilor”  – 10 volume.

Ca literat, Iorga a scris poezii şi drame cu conţinut istoric : ”Învierea lui Ștefan cel Mare”, ”Tudor Vladimirescu”, ”Sfântul Francisc din Asisi”, volume memorialistice ”Oameni care au fost”, ”O viaţă de om, aşa cum a fost”.

Ca istoric literar a publicat ”Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea”, ”Istoria literaturii religioase”, ”Istoria literaturii româneşti contemporane”.

Activitatea politică a început-o de tânăr ca şi co-fondator al Partidului Naţionalist Democratic, opţiunea sa fiind bazată pe solidaritate naţională. Ministru de interne, prim ministru între 1931 – 1932, consilier regal, parlamentar, funcţii politice în care însă nu a excelat ca politician, ci ca om de ştiinţă, savant.

Cadavrul savantului, ridicat de la marginea drumului în dimineata zilei de 28 noiembrie 1940.

Cadavrul savantului, ridicat de la marginea drumului în dimineata zilei de 28 noiembrie 1940.

Nicolae Iorga rămâne una dintre personalităţile marcante ale culturii noastre naţionale. Din nefericire a sfârşit tragic, la marginea pădurii Strejnic, cei care i-au uat viaţa, conform rapoartelor vremii, fiind simpatizanţi şi membrii ai Mişcării Legionare.

Ucis cu nouă focuri de armă şi batjocorit crunt

În anul 1940, după 4 septembrie, odată cu chemarea la putere a generalului Ion Antonescu, se realizează guvernul legionar şi se pun bazele Statului

Naţional Legionar. Pe data de 28 noiembrie 1940, fostul minsitru, consilier regal în perioada domniei lui Carol şi academicianul Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, era găsit mort la marginea pădurii Strejnic, judeţul Prahova.

Dimineaţa, la orele 07.15, s-a găsit cadavrul profesorului Nicolae Iorga, pe moşia domnului Radovici din marginea de est a comunei Strejnic, judeţul Prahova. Maiorul Bratu Aurel, la ordinul subsemnatului, s-a transportat la faţa locului şi a ridicat cadavrul cu o camionetă a Prefecturii judeţului Prahova, fiind transportat la Bucureşti şi predat familiei. (…) Autorii, până în prezent, nu au putut fi descoperiţi şi nici prinşi. – Raportul numărul 2024 din 29 noiembrie 1940 adresat Prefecturii din Prahova.

Iorga fusese împuşcat de nouă ori. Două gloanţe l-au desfigurat, unul intrând direct prin creier, iar celălalt prin obraz, după cum se arată în raportul medico-legal. Mai mulţi martori oculari au precizat că trupul istoricului ar fi fost mutilat.

Foto: Nicolae Iorga – wikipedia

11
/07
/21

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

10
/05
/21

Cu siguranță nu se poate purta o discuție despre feminitate, despre generozitate, despre curajul asumării și despre distincție fără a o aminti pe regina Maria, suverana României. Un articol de Simona Preda, istoric și lector al Fundației Calea Victoriei.

09
/05
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

25
/04
/21

Demonstrațiile studențești începute la Paris în primele zile ale lunii mai din 1968, la un an după ce la San Francisco prinsese contur mișcarea flower power, au împins mai departe istoria într-un moment în care părea înțepenită.