Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar şi ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a readuce în prim plan, pentru o clipă, câţiva dintre artiştii născuţi pe teritoriul actual al Basarabiei şi deveniţi parte integrantă a memoriei, identităţii şi culturii naţionale.
Un articol de Petre Ivan|27 martie 2018
Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar și ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a ne reaminti că artiști precum Stela Popescu, Iurie Darie, Colea Rautu, Dorian Boguță, Emil Brumaru, Alexei Mateevici, Goma Paul, Vieru Grigore, Loteanu Emil, Svetlana Toma, Ion și Doina Aldea Teodorovici, Dan Bălan, Svetlana Toma, Eugen Doga, Anastasia Lazariuc, Stratan Pavel, Alexandrina Hristov și mulți alții, toți născuți pe teritoriul actual al Basarabiei, sunt parte integrantă a memoriei, identității și culturii naționale.
Stela Popescu
Noi așteptăm tot timpul de la altcineva ceva. Eu cred că dacă-ți faci liniște și pace în jurul tău, dacă te împaci cu tine, în orice caz câștigi foarte mult. Viața este extrem de scurtă. Pentru ce vrei s-o trăiești cu spaima în suflet și cu groază?! – Stela Popescu
Citiți în Ziarul Metropolis : Stela Popescu: „Tinerii nu ajung vedete pentru că ceea ce fac nu este bun”
Iurie Darie
Apariţiile la televizor, în filme, pe scenă, sunt tot mai dese; tânărul Iurie Darie devine cunoscut şi admirat, mai ales de către sexul frumos. Când trecea pe stradă prin Bucureşti, apariţia lui, prin mers, ţinuta elegantă, pălăria cu borurile în sus şi aerul jovial stârneau admiraţie. Fete, băieţi, doamne în etate sau bărbaţi cu părul ca neaua îl opreau şi-i cereau autograf. – Iurie Darie
Citiți în Ziarul Metropolis : Regizorul de film Jean Georgescu îi pune eticheta: “Tu eşti singurul june-prim comic din Europa”.
Colea Rautu
Tatăl său, polonez, era mecanic de locomotivă, iar mama sa – o educatoare basarabeancă. La 13 ani, Colea pleacă din Chişinău spre Bucureşti cu gândul să se înscrie într-o echipă de fotbal. Se cazează la un meşter de la Uzinele Mociorniţa, care-l ia în echipa de fotbal a uzinei.
În caietele sale cu amintiri, unde se destăinuia frecvent, scria că n-a iubit şcoala, că i-a plăcut fotbalul, iar bunica sa rămâne vie în amintirile lui, pomenind-o mereu printre întâmplările pitoreşti ale vieţii.
Citiți în Ziarul Metropolis : Colea Răutu. Omul care aducea misterul
Dorian Boguță
Alexei Mateevici
Emil Brumaru
Grigore Vieru
(foto: facebook.com/lumea.poeziilor)
Paul Goma
De ce să ne mirăm? Nu e oare generaţia celor educaţi, la şcoală în cultul demascării, acasă în cultul „Taci şi zi ca ei”? Nu de la părinţi au aflat că a minţi, a turna, a nu spune ce gândeşti, a face orice pentru a ajunge – toate astea nu sunt păcate, ba chiar virtuţi? Nu de la educatori au aflat că albul e negru şi negrul alb? De ce să ne mirăm? Fiecare ţară are tineretul pe care-l merită. Iar bătrânii să facă bine să rupă sigiliul de la gură şi să le spună adevărul, nu să le recomande tăcerea, duplicitatea, ” înţelepciunea” – adică tot tăcerea. – Paul Goma
Emil Loteanu si Svetlana Toma
Svetlana Toma este cunoscută pentru interpretarea rolului frumoasei țigănci Rada din filmul Șatra (1975), regizat de Emil Loteanu. A fost distinsă cu titlul de „cea mai bună actriță a cinematografiei moldovenești din secolul XX”. Rolurile care au consacrat-o ca actriță de film sunt Ioana din Poienele roșii (1966), Rada din Șatra (1975) și Veronica din Luceafărul (1986).
Alexandrina Hristov
Alexandrina s-a impus în conştiinta publicului autohton cu melodia “Fata care merge pe jos” de pe albumul Om de lut (2009) devenind rapid un reper solid în muzica românească Născută în Chişinău, Republica Moldova, a absolvit Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice din oraşul natal.
În 2005 a fost una dintre protagonistele filmului “Trois femmes de Moldavie”, in regia lui Paul Cuzuioc, pe a cărui coloană sonoră s-au aflat câteva dintre piesele sale. După realizarea acestui film, s-a mutat în România. Stilul sau muzical, greu de definit, se încadrează între pop acustic, rock, alternative, jazz şi soul, iar printre artiştii care i-au influenţat stilul se numără: PJ Harvey, Bjork, Tori Amos şi Morcheeba.
Eugen Doga
I-aţi fredonat numeroase melodii, de la muzica animaţiei ”Maria Mirabela”, la compoziţiile din ”Lăutarii” şi ”Șatra”. Astăzi, cel mai cunoscut compozitor din Republica Moldova, Eugen Doga, împlineşte 81 de ani. Și, dacă nu ştiaţi, în anul 2014 UNESCO a inclus valsul lui Eugen Doga din filmul „Gingaşa şi tandra mea fiară” între cele patru capodopere muzicale ale secolului XX…
Citiți în Ziarul Metropolis : Eugen Doga, 81 de ani
Foto: Basarabeni cu care ne mândrim – facebook
