Cel mai scump tablou furat din lume
https://www.ziarulmetropolis.ro/cel-mai-scump-tablou-furat-din-lume/

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

Un articol de Dana Ionescu|9 mai 2021

Pe 18 martie 1990, doi hoți deghizați în polițiști au pătruns neobservați în Muzeul Isabella Stewart Gardener din Boston, Massachusetts și au schimbat destinul unor capodopere. De fapt, așa anonimi cum au rămas, au reușit ceea ce unii specialiști consideră că a fost cel mai mare jaf din istoria artei moderne.

Nu e greu să ni-i imaginăm pătrunzând în incinta instituției amintite, amenințând paznici, legându-i, păcălind sistemul de securitate și înșfăcând tablourile din preajmă – după unii investigatori, la întâmplare, după alții, urmând un plan bine stabilit. Prada e celebră: câteva schițe de Edgar Degas și două dintre cele mai cunoscute și cele mai scumpe tablouri dispărute din toate timpurile: „Furtună pe Marea Galileei”, singurul peisaj marin pictat vreodată de Rembrandt von Rijn, și „Concertul” lui Johannes Vermeer, estimat la 250 de milioane de dolari, probabil cel mai scump tablou din lume. Estimată la 500 de milioane de dolari, valoarea jafului intrat în istorie a determinat și o recompensă pe măsură: 5 milioane de dolari oferite de FBI celui care va furniza informații prețioase despre autorii infracțiunii. De atunci au trecut însă peste treizeci de ani, iar ei și capodoperele furate rămân de negăsit.

Numărându-se printre cele 36 de picturi ale lui Vermeer care s-au păstrat până în vremurile noastre, „Concertul” nu a dus deloc o existență plictisitoare. Învingător, duce acum o viață secretă, departe de ochii privitorilor. Ascunsă, existența lui nu face decât să stârnească imaginația. Ce se știe din povestea acestui faimos tablou pictat de maestrul olandez care a înfățișat ca nimeni altul lumina și a compus personaje misterioase?

Trei muzicieni din burghezia olandeză și instrumentele lor, într-o capodoperă încheiată, din câte se pare, în 1664, ce a confirmat copleșitor iscusința unui artist care a întrecut generația din care făcea parte. Ciudat este că, în ciuda reușitei recunoscute, în ciuda calităților sale unice, în pofida forței sale copleșitoare, despre acest tablou avea să se vorbească din ce în ce mai admirativ abia la peste un secol de la apariția lui într-un atelier întunecos.

Două femei și un bărbat într-o sală de muzică, unde se configurează o atmosferă echivocă. Remarcată de toți criticii de artă, ambiguitatea din „Concertul” – pe care Tracy Chevalier, autoarea cunoscutului roman „Fata cu cercel de perlă” și-l închipuie în lucru pe șevaletul artistului la aceeași vreme când acesta picta exact „Fata cu cercel de perlă” – lasă deschise mai multe căi de interpretare. O scenă de interior, dintr-o zi pe care puteam să ne-o imaginăm banală,  trei personaje și relațiile dintre ele, pe care nu ale putem desluși, o muzică pe care nu o auzim, un fundal cu aluzii care ne ajută să construim o situație. Și, desigur, aceeași subtilitate în folosirea luminii, aceeași finețe în configurarea compoziției.

Cum o fi trăit „Concertul” până la sfârșitul secolului al XIX-lea nu prea avem cum să știm. Ce știm este că în 1892, la o licitație desfășurată la Paris, el a fost cumpărat cu 5 000 de dolari de o colecționară de artă din America. Și a ajuns la loc de cinste în galeria de artă a acestei, aflată la Boston și purtând numele colecționarei filantroape: Isabella Stewart Gardener.

Să sperăm că, așa învăluit în mister cum insistă să rămână, tabloul își va trăi mai departe viața lui secretă. Pentru iubitorii de artă, ipoteza că, necunoscându-i valoarea, hoții panicați l-au distrus imediat ce l-au furat din muzeu e un adevărat dezastru. Dar, cum nebănuite sunt căile artei, poate că și necunoscutul în care a dispărut această creație inestimabilă se va risipi cândva și „Concertul”, cel mai scump tablou furat din lume, va ieși la lumină.

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.