Cercetatorul Doina Isfanoni: Inscrierea tehnicii ceramicii romanesti de Horezu pe lista UNESCO
https://www.ziarulmetropolis.ro/cercetatorul-doina-isfanoni-inscrierea-tehnicii-ceramicii-romanesti-de-horezu-pe-lista-unesco/

Cercetătorul etnolog Doina Işfănoni apreciază că înscrierea tehnicii ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO reprezintă o onoare, o mândrie şi o datorie şi atestă faptul că în România se găsesc elemente demne de a fi în acest nomenclator al valorilor universale. „Ne-am integrat într-un sistem de valori unanim recunoscute, de reprezentativitate […]

Un articol de Andrada Văsii|7 decembrie 2012

Cercetătorul etnolog Doina Işfănoni apreciază că înscrierea tehnicii ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO reprezintă o onoare, o mândrie şi o datorie şi atestă faptul că în România se găsesc elemente demne de a fi în acest nomenclator al valorilor universale.

„Ne-am integrat într-un sistem de valori unanim recunoscute, de reprezentativitate mondială, cu care nu numai noi, românii, ne mândrim, ci întreaga Planetă”, a spus Işfănoni.

Ea a subliniat că, pe plan internaţional, o asemenea decizie „ne ajută să spunem că şi în România sunt asemenea valori de patrimoniu, care ne integrează într-o politică mondială care încearcă să salveze şi aceste categorii de comportamente pe care istoria nu le-a băgat în seamă, pe care marile evenimente nu le-au cuprins”.

„Din punct de vedere antropologic, ele alcătuiesc însă un tip de referinţă uneori chiar mai important decât documentul de cancelarie, pentru că el vorbeşte de ‘talpa ţării’, de comunităţile umane reale pe care s-au sprijinit evenimentele istorice, regii şi toţi conducătorii”, a subliniat etnologul.

Doina Işfănoni a precizat că „titulatura pentru care s-a obţinut această înscriere o constituie tehnica şi competenţa fantastică a oamenilor de astăzi de a modela lutul într-o manieră inconfundabilă, asemenea omului arhaic, neolitic, pentru a deveni acel inventar de forme care amintesc de specificitatea locală, de ocupaţii de credinţe, de tradiţii”.

„Această reprezentativitate mai are un beneficiu. Ea sădeşte în oamenii care practică acest meşteşug, în comunităţile în care ei trăiesc şi implicit în conştiinţa autorităţilor politice, administrative, culturale acel sentiment de mândrie, resemantizând, adică trezind încrederea că asemenea calităţi sunt demne de luat în seamă de omul modern”, a spus Doina Işfănoni.

Potrivit etnologului, „datoria fiecărei generaţii este de a pune asemenea elemente la locul care se cuvine din punct de vedere cultural, deoarece, indiferent de locul, de ţara, de comunitatea căreia îi aparţine o asemenea valoare, ea rememorează istoria civilizaţiei, istoria umanităţii”.

„Datoria noastră este de a le resădi în comunitate şi există un plan de monitorizare al UNESCO pentru fiecare element declarat pentru a-l împiedica să moară”, a afirmat Doina Işfănoni, exprimându-şi convingerea că „la Horezu se va face, în continuare, totul din punct de vedere ştiinţific, administrativ şi chiar politic, pentru ca olăritul să fie stimulat”.

Cercetătoarea a mai informat că România a trimis în luna martie alte trei dosare spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate, cel mai probabil într-un an, în vederea înscrierii în lista Patrimoniului Imaterial: Colindatul în ceată bărbătească, alcătuit împreună cu Republica Moldova, aşa-zisele Proiecte transfrontaliere şi pelerinajele de la Şumuleu Ciuc (Harghita) şi de la Moisei (Maramureş).

UNESCO a decis în cea de-a şaptea sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, desfăşurată la Paris în perioada 3 – 7 decembrie, înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial.

Pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii România sunt înscrise Căluşul (2008) şi Doina (2009).

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Lista numără în prezent peste 170 de opere din peste 75 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Sursa: Agerpres

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.

19
/01
/24

Acum un an, George Banu mai avea de trăit doar două zile. A murit pe 21 ianuarie 2023, la Paris, iar dispariția lui a însemnat sfârșitul unei lumi. O lume nu așa „perfectă” cum se dorește cea pe care o trăim, dar o lume frumoasă, în care se respira la alte înălțimi.

19
/01
/24

Warner TV dedică duminicile lunii februarie filmelor de basm, povești fantastice live action și animate, ecranizări și narațiuni originale lansate pe parcursul ultimelor nouă decenii.

19
/01
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.