Cercetatorul Doina Isfanoni: Inscrierea tehnicii ceramicii romanesti de Horezu pe lista UNESCO
https://www.ziarulmetropolis.ro/cercetatorul-doina-isfanoni-inscrierea-tehnicii-ceramicii-romanesti-de-horezu-pe-lista-unesco/

Cercetătorul etnolog Doina Işfănoni apreciază că înscrierea tehnicii ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO reprezintă o onoare, o mândrie şi o datorie şi atestă faptul că în România se găsesc elemente demne de a fi în acest nomenclator al valorilor universale. „Ne-am integrat într-un sistem de valori unanim recunoscute, de reprezentativitate […]

Un articol de Andrada Văsii|7 decembrie 2012

Cercetătorul etnolog Doina Işfănoni apreciază că înscrierea tehnicii ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO reprezintă o onoare, o mândrie şi o datorie şi atestă faptul că în România se găsesc elemente demne de a fi în acest nomenclator al valorilor universale.

„Ne-am integrat într-un sistem de valori unanim recunoscute, de reprezentativitate mondială, cu care nu numai noi, românii, ne mândrim, ci întreaga Planetă”, a spus Işfănoni.

Ea a subliniat că, pe plan internaţional, o asemenea decizie „ne ajută să spunem că şi în România sunt asemenea valori de patrimoniu, care ne integrează într-o politică mondială care încearcă să salveze şi aceste categorii de comportamente pe care istoria nu le-a băgat în seamă, pe care marile evenimente nu le-au cuprins”.

„Din punct de vedere antropologic, ele alcătuiesc însă un tip de referinţă uneori chiar mai important decât documentul de cancelarie, pentru că el vorbeşte de ‘talpa ţării’, de comunităţile umane reale pe care s-au sprijinit evenimentele istorice, regii şi toţi conducătorii”, a subliniat etnologul.

Doina Işfănoni a precizat că „titulatura pentru care s-a obţinut această înscriere o constituie tehnica şi competenţa fantastică a oamenilor de astăzi de a modela lutul într-o manieră inconfundabilă, asemenea omului arhaic, neolitic, pentru a deveni acel inventar de forme care amintesc de specificitatea locală, de ocupaţii de credinţe, de tradiţii”.

„Această reprezentativitate mai are un beneficiu. Ea sădeşte în oamenii care practică acest meşteşug, în comunităţile în care ei trăiesc şi implicit în conştiinţa autorităţilor politice, administrative, culturale acel sentiment de mândrie, resemantizând, adică trezind încrederea că asemenea calităţi sunt demne de luat în seamă de omul modern”, a spus Doina Işfănoni.

Potrivit etnologului, „datoria fiecărei generaţii este de a pune asemenea elemente la locul care se cuvine din punct de vedere cultural, deoarece, indiferent de locul, de ţara, de comunitatea căreia îi aparţine o asemenea valoare, ea rememorează istoria civilizaţiei, istoria umanităţii”.

„Datoria noastră este de a le resădi în comunitate şi există un plan de monitorizare al UNESCO pentru fiecare element declarat pentru a-l împiedica să moară”, a afirmat Doina Işfănoni, exprimându-şi convingerea că „la Horezu se va face, în continuare, totul din punct de vedere ştiinţific, administrativ şi chiar politic, pentru ca olăritul să fie stimulat”.

Cercetătoarea a mai informat că România a trimis în luna martie alte trei dosare spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate, cel mai probabil într-un an, în vederea înscrierii în lista Patrimoniului Imaterial: Colindatul în ceată bărbătească, alcătuit împreună cu Republica Moldova, aşa-zisele Proiecte transfrontaliere şi pelerinajele de la Şumuleu Ciuc (Harghita) şi de la Moisei (Maramureş).

UNESCO a decis în cea de-a şaptea sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, desfăşurată la Paris în perioada 3 – 7 decembrie, înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial.

Pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii România sunt înscrise Căluşul (2008) şi Doina (2009).

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Lista numără în prezent peste 170 de opere din peste 75 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Sursa: Agerpres

14
/11
/23

Documentarul-portret „𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒎𝒂̆ 𝒄𝒉𝒆𝒂𝒎𝒂̆ 𝑵𝒐𝒓𝒂, 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒄𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖 𝒆 𝒔𝒆𝒏𝒊𝒏” (regie: Carla-Maria Teaha), care o aduce în prim-plan pe una dintre cele mai iubite scriitoare din România, se vede, începând de astăzi, în cinematografele din România, distribuit de Bad Unicorn.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

13
/11
/23

Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, tată şi fiică, merg înainte cu ediția din acest an a Turneului Național Vioara lui Enescu la sate, în comuna Petriș, județul Arad (17 noiembrie, ora 12.30), la Deva, pe scena Sălii Pro Arte (17 noiembrie, ora 19), la Braşov, la Sala Patria (18 noiembrie, ora 19), cu finalul turneului la Bucureşti, la Sala Radio (21 noiembrie, ora 19).

13
/11
/23

Bucharest Best Comedy Film Festival și-a ales filmul câștigător dintre cele 10 participante în competiție. Marele câștigător este o comedie venită direct din Peru pe marile ecrane din România. Surori vitrege a fost ales în unanimitate de către juriul festivalului, cucerind imediat și publicul participant la Gala de închidere, când a fost anunțat drept marele câștigător.

12
/11
/23

Un spectacol care ar trebui prezentat în fața cât mai multor tineri și care vorbește despre probleme extrem de actuale, prezente într-o formă sau alta cam în toate școlile din România în acest moment...

10
/11
/23

În 18 și 19 noiembrie 2023, la ora 19:00, la Teatrul Excelsior va avea loc premiera spectacolului „(R)Evoluție. Ghid de supraviețuire în secolul XXI” de Yael Ronen și Dimitrij Schaad, în regia lui Radu Nica, nume de referință ale scenei românești, multiplu nominalizat la Premiile UNITER și câștigător în 2005 al Premiului de debut pentru spectacolul „Nora“, realizat la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu.

10
/11
/23

În 18 și 19 noiembrie, de la ora 20:00, Reactor invită publicul la ultima sa producție, „Rața!”, pe un text scris vara aceasta în cadrul rezidenței de scriere pentru autori dramatici, Drama 5.