“Cum să uiți o femeie”. Cu ajutorul lui Dumnezeu
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-sa-uiti-o-femeie-cu-ajutorul-lui-dumnezeu/

Când a apărut cartea „Cum să uiţi o femeie” (de Dan Lungu), se întâmpla să fiu oarecum în ipostaza ziaristului care este – la prima vedere – personajul principal.

Un articol de Andrei Crăciun|13 august 2015

Am citit – sunt ani trecuți! – o cronică și m-am cutremurat: reieșea că editura Polirom publica un volum în care era vorba despre un jurnalist de investigații care tocmai este părăsit de iubita sa de la departamentul de “mondenități”. Cartea se anunța a fi tocmai cronica acestei tentative a ziaristului de a-și uita ziarista. Vai mie!

Carevasăzică, eram angajat la departamentul de “Investigații” al unui cotidian central, deși numai investigații nu făceam eu. E drept, că nici nu am decăzut vreodată în șpagă și că la cotidianul nostru nu era chiar ca la cotidianul de provincie unde trăia Andi, gazetarul inventat de Dan Lungu, și lăsat, cu cruzime, să o uite pe Marga. Dar nu despre asta era vorba. Era vorba că aveam și eu de uitat mondena mea, și ca atare n-am găsit util să-mi răvășesc viața cu acest volum. Am continuat să-l citesc pe Dan Lungu, dar de “Cum să uiți o femeie”, la drept vorbind, cam uitasem.

Mai departe – să fie cam două luni de atunci – primesc un scurt mesaj scris prin care sunt invitat să vorbesc despre “Cum să uiți o femeie”, alături de o ziaristă de investigații (desigur, alta decât cea pe care trebuia să o uit eu, în deceniul anterior). Era o invitație lansată de “Revista de povestiri”, o inițiativă foarte tinerească.

Deși într-o etate prehristică, am rămas prietenul tinerilor, așa că am acceptat. Abia acum, târziu, cu rănile din istoria cu “mondena” demult cicatrizate, am citit “Cum să uiți o femeie”. Nu era deloc așa cum anunțau cronicile, și asta nu ar fi trebuit să mă mire.

Desigur, se întâmplă să apară ca personaje ziaristul și ziarista, se explică, pe îndelete, cum arăta o redacție de ziar la cumpăna milenilor II și III, dar de fapt această carte tratează o cu totul altă temă. Dan Lungu, sociolog redutabil, explică, pe înțelesul tuturor, și căderea comunismului. Dar nici aceasta nu e fundamental. Fundamental e că în “Cum să uiți o femeie” se vorbește – cum prea puțin s-a vorbit în romanul românesc modern și contemporan – despre Dumnezeu.

Există un personaj, iar numele său este Set, un neoprotestant, un pocăit, care ne ia cu el într-o excepțională călătorie spre noi înșine, la capătul căreia ne-ar putea aștepta însuși bunul Dumnezeu. Sunt pagini grele în cartea lui Dan Lungu, pagini despre singurătate și despre deznădejde și despre nebunie și despre băutură și despre cădere și despre inepuizabilul mister feminin. Toate aceste pagini sunt trecătoare.

Greutatea cărții, iar la cărți greutatea se măsoară în rezistență în timp, stă în acest fel, când delicat, când ocolit, când brutal, dar întotdeauna superb, de a vorbi despre Dumnezeu în zilele trecerii noastre pe pământ.

14
/09
/23

„Până când m-a cunoscut” de Julian Barnes și „Despre memoriile femeii și alți dragoni” de Raluca Nagy sunt două dintre noutățile literare pe care vi le propunem pentru acest început de toamnă.

21
/08
/23

LECTURĂ În așteptarea ediției din 2023 a Festivalului Internațional George Enescu, Ziarul Metropolis vă invită să redescoperiți două spirite strălucite ale secolului XX, conștiente de direcția în care se îndreaptă arta.

05
/08
/23

„Misterul Mussolini” de Maurizio Serra este o biografie neconvențională a „celui mai greu de descifrat dintre toți dictatorii secolului XX”, disponibilă acum și în limba română, la Editura Trei.

31
/07
/23

Editura Nemira sărbătorește 32 de ani alături de cei mai îndrăgiți autori, cu volume memorabile, apariții inedite, dar și alături de echipă, de oamenii care zi de zi muncesc pentru ca cititorii să-și găsească cele mai potrivite cărți, deschizătoare de drumuri.

30
/07
/23

Asociația One World Romania şi centrul Mediawise Society duc educaţia media şi filmul documenar în mai multe biblioteci din România, activându-le ca hub-uri culturale și semnalând utilitatea lor ca noduri accesibile ale cunoașterii.