Petre Ispirescu – curiozități (esențiale)
https://www.ziarulmetropolis.ro/curiozitati-esentiale-despre-petre-ispirescu/

Petre Ispirescu, cunoscutul povestitor şi folclorist român, nu a frecventat şcoala, a fost încarcerat şi, până la vârsta de 50 de ani (s-a stins din viaţă la 57), nu a părăsit niciodată localitatea natală.

Un articol de Petre Ivan|21 noiembrie 2016

Rămas celebru în special pentru basmele populare culese de-a lungul vieții sale: „Tinereţe fără de bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, „Prâslea cel voinic şi merele de aur”, „Aleodor Împărat” sau „Greuceanu”, Petre Ispirescu s-a născut la Bucureşti, în 1830, în mahalaua Pescăria Veche.

De la părinţii săi – frizerul Gheorghe Ispirescu și Elena Ispirescu, o ardeleancă cu darul povestirii – , dar și de la calfele şi clienţii tatălui său, Petre ascultă în copilărie zeci de povești și basme,  materie primă a viitoarelor sale basme.

Nu va merge la şcoală, fiind educat de mai mulţi dascăli de pe lângă unele biserici. Își completează pregătirea citind ulterior numeroase cărţi la tipografiile la care începe să lucreze (chiar și câte 12 – 14 ore pe zi) încă de la vârsta de 14 ani. În 1848, pe când avea 18 ani, Ispirescu devine tipograf calificat.petre ispirescu

În 1858, în contextul dezbaterilor privind Unirea Principatelor Române, tipografia la care lucra acceptă să imprime, fără a prezenta textul cenzurii, corespondenţa secretă a principelui Vogoride, un text util pentru un grup de unionişti. Poliţia îi arestează pe toţi cei implicați, inclusiv pe Petre Ispirescu, care va face trei săptămâni de închisoare și, implicit, își va pierde serviciul.

Tot răul spre bine, căci la sfârșitul acelui an, Vasile Boerescu, viitorul ministru de externe, îi va oferi direcţia unei tipografii mai moderne, unde Petre Ispirescu va prospera financiar şi va cunoaște scriitori şi oameni importanţi ai epocii.

Încurajat de Nicolae Filimon și Vasile Alecsandri

La vârsta de 32 de ani, Ispirescu publică primele şase basme culese de el, la îndemnul lui Nicolae Filimon: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, Prâslea cel voinic şi merele de aur, Balaurul cel cu şapte capete, Fata de împărat şi pescarul şi Fiul vânătorului.

Urmează mai bine de un deceniu în care Ispirescu nu mai publică nimic, fiind extrem de ocupat profesional: director al imprimeriei ce tipărea Românul, revista Partidului Liberal și, mai apoi, al Imprimeriei de Stat.

La îndemnul lui Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu reuneşte toate basmele şi legendele într-o culegere completă: Legendele sau basmele românilor. Se stinge din viață la 21 noiembrie 1887 după o congestie cerebrală suferită la masa de lucru.

Surse: Dicţionarul contimporanilor (1897), Wikipedia

Foto: Petre Ispirescu – wikipedia

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.