„Dacii liberi”. Burebista 2.0
https://www.ziarulmetropolis.ro/dacii-liberi-lumea-lui-burebista/

CRONICĂ DE FILM Scris şi regizat de Andrei Gorgan şi Monica-Lăzurean Gorgan, documentarul „Dacii liberi” (2018) este o incursiune rară în lumea aşa-numiţilor dacopaţi, de la cei mai înverşunaţi la cei mai puţin înflăcăraţi. Un univers în bună măsură caraghios prin seriozitatea cu care vehiculează teorii dintre cele mai absurde.

Un articol de Ionuţ Mareş|17 iulie 2018

„Casa Regelui Burebista”. Este inscripția de pe o clădire dintr-un sat autointulat dacic – cei câțiva locuitori ai săi vor să trăiască în ceea ce ei numesc tradiția dacică, „leagăn al civilizației”, pretins nepervertită de influența romană.

Așa cum reiese din fragmentele filmate de Andrei Gorgan și Monica Lăzurean-Gorgan, acest stil de trai aduce foarte mult cu viața banală de la țară, doar cu ceva mai multe manifestări ale unor forme de păgânism combinat cu ritualuri creștine și o mai intensă folosire a unor simboluri considerate dacice (înfățișare, haine, mâncare, drapel).

Cei doi regizori pătrund – și sunt primiți fără rezerve – în acest mic așezământ izolat și aduc în fața aparatului de filmat câțiva dintre localnici sau îi filmează la diverse evenimente (de pildă, la o nuntă sau la biserică).

Însă aceasta este doar o parte din puzzle-ul pe care îl propun cei doi autori și pentru care folosesc un dispozitiv regizoral simplu și eficient: pun în prim-plan diferite persoane, toate fiind într-o măsură mai mare sau mai mică adepte ale opiniei privind caracterul extraordinar al culturii dacice, și le oferă ocazia să vorbească sau să își manifeste ideile în care cred.

Această opțiune are o premisă generoasă, pentru că nu pornește cu o atitudine de superioritate față de cei filmați, lucru important pentru a le câștiga încrederea și a-i face să se deschidă.

Camera este cât mai puțin intruzivă, comentariul din off lipsește, iar imaginile dezvăluie, la un prim nivel, curiozitatea reală a realizatorilor de a-i cunoaște pe protagoniști.

Însă această perspectivă aparent obiectivă, observațională, cerebrală (pe care Monica Lăzurean-Gorgan o folosise extraordinar în documentarul ei precedent, „Doar o răsflare”, din 2016) este dublată, contrabalansată, de un montaj subtil care construiește un comic discret și sugerează poziția de detașare, uneori chiar ironică, a celor doi regizori.

De pildă, după ce în prima parte un bărbat cu înclinații naționaliste din București, organizator de proteste, vorbește cu înflăcărare despre iubirea sa pentru România (pe care o pune la mijloc, după Dumnezeu și înaintea familiei), înspre final este filmat în timp ce pleacă să lucreze totuși în Marea Britanie (unde speră să adune bani, alături de alți expați români, inclusiv pentru a finanța o potențială mișcare de „renaștere națională” în țară).

Cele două secvențe definesc modul prin care regizorii încearcă să surprindă mai multe din nuanțele opțiunilor personajelor și să găsească un echilibru între seriozitate și permanenta subminare a acesteia.

Unele momente și personaje sunt însă inevitabil exclusiv comice prin caraghiosul lor.

După ce evocă o mulțime de teorii extravagante despre daci, un autointitulat antropolog ia parte la o ceremonie bizară, în natură, în care câțiva bărbați și femei în pretinse costume dacice se adună în jurul unui foc, în timp ce un presupus sacerdot ține un ritual mistic ce presupune o înșiruire de cuvinte aparent fără logică și fără sens.

Este secvența cea mai spectaculoasă vizual din întreg filmul – fiind construită printr-un montaj de cadre cu detalii cât mai savuroase, în special postura solemn-ridicolă a „sacerdotului”.

Caraghioase sunt și teoriile absurde pe care le enunță cu nonșalanță Gheorghe Funar, fostul primar al orașului Cluj-Napoca, sau ale diverșilor participanți la congresele de dacologie. Inclusiv administratorul sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia pare influențat de ideile extreme despre unicitatea dacilor.

Însă Andrei Gorgan și Monica-Lăzurean Gorgan nu rămân doar în această zonă ușor de ridiculizat prin simpla sa expunere. Pentru un portret cât mai complex, ei scot în evidență doi membri tineri ai unei trupe de reconstituiri istorice din Cluj-Napoca (din ale cărei reenactment-uri sunt arătate fragmente), un istoric și un arheolog, interesați la rândul lor de perioada dacică și puși să discute între ei, într-un dialog rațional, intelectual, care contrastează cu felul celorlalți de a-și clama pasiunea și obsesia.

Fără a fi foarte ofertant vizual și regizoral, „Dacii liberi” stârnește interesul în special prin subiect, dar propune totuși și câteva idei stimulante de montaj. Probabil că o durată mai mare de o oră ar fi ajutat filmul – spectatorul ar fi putut petrece mai mult timp alături de personaje și s-ar fi evitat riscul anecdoticului, prezent în unele scene (de pildă, congresul dacologic este redat doar din câteva fragmente decupate după o logică senzaționalistă).

„Dacii liberi” (62 de min.) va fi lansat în toamnă în cinematografe. 

23
/02
/16

Aferim! (r. Radu Jude), București NonStop (r. Dan Chișu), Comoara (r. Corneliu Porumboiu), De ce eu? (r. Tudor Giurgiu) și Un etaj mai jos (r. Radu Muntean) sunt cele cinci lungmetraje care intră anul acesta în cursa pentru trofeul acordat Celui mai bun film, la Gala Premiilor Gopo. De asemenea, autorii celor cinci filme concurează și la categoria Cel mai bun regizor.

23
/02
/16

Paradise in Ruins: Visual Art Activism și The Artist Is Present sunt două programe BIEFF 2016 care provoacă publicul la abandonarea rolului pasiv de privitor. În filmele din aceste secțiuni, artiștii aleg să se includă și să revendice autoritatea creativă, vorbind despre propriile intervenții în spațiul public sau în cel instituțional.

23
/02
/16

Nominalizată de cinci ori la premiile Oscar și dublă câştigătoare a râvnitei statuete, Actrița australiană Cate Blanchett își demonstrează capacitatea de a interpreta ipostaze diferite ale unor personaje în medii neobișnuite, într-un program video instalat la un muzeu de artistul german Julian Rosefeldt.

22
/02
/16

CRONICĂ DE FILM Regizat de americanul Tom McCarthy, „Spotlight” are toate atuurile pentru a putea rămâne în istoria cinematografiei ca un „All the President's Men” al generaţiei momentului.

22
/02
/16

"De ce eu? ", filmul inspirat din cazul procurorului Cristian Panait, va avea premiera irlandeză, pe 22 februarie, la Festivalul Internaţional de Film de la Dublin, în prezenţa regizorului Tudor Giurgiu.

21
/02
/16

Prezent în secțiunea Forum a celei de-a 66 ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, lungmetrajul “Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru, a câștigat Premiul C.I.C.A.E  - "Confédération Internationale des Cinémas d’Art et d’Essai" (Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă). În România, “Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru, va avea premiera pe 18 martie 2016.

19
/02
/16

La loi du marché / Legea pieţei, filmul prezentat anul trecut în Competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes şi triplu nominalizat anul acesta la Premiile César, va avea premiera în România pe 26 februarie. Distribuit de Independenţa Film.

18
/02
/16

Maşina de cusut Ileana. Tenişii de Drăgăşani. Bicicleta Pegas şi motoreta Mobra. Salteaua Relaxa. Becul de Fieni. Sunt personajele centrale din „Metrobranding” (2010), un documentar despre obiecte care pot stârni nostalgii şi despre câţiva dintre oamenii care le-au produs.

18
/02
/16

Fúsi e un bărbat de 43 de ani. Timid, introvertit, Fusi habar nu are cum funcționează lumea reală. Plăcerea lui cea mai mare este să stea noaptea în mașină și să sune la postul de radio local pentru a cere piesele preferate. Își petrece serile de vineri la un restaurant thailandez, unde comandă mereu același fel de mâncare. – Aceasta este, pe scurt, povestea din Un munte de virginitate, un film care poate fi vizionat la cinema din 18 martie.

18
/02
/16

În urmă cu 140 de ani, pe 19 februarie 1876, se năştea, la Hobiţa, cel pe care celebra Peggy Guggenheim îl descria ca fiind „jumătate zeu, jumătate ţăran” – marele Constantin Brâncuși. Cu prilejul acestei aniversări importante din calendarul artei moderne, Institutul Cultural Român din Londra organizează, la sediu, un eveniment chiar în ziua nașterii sale, care își propune să pună în valoare mai ales conexiunile britanice ale marelui sculptor.

17
/02
/16

Televiziunea Română marchează împlinirea a 140 de ani de la naşterea sculptorului printr-o serie de producţii-eveniment. Timp de o lună, va prezenta documentare şi materiale de arhivă despre viaţa şi lucrările „sculptorului luminii”. Primul program din acest ciclu - „Brâncuşi, sculptorul luminii” - va putea fi urmărit vineri, de la ora 19:00, la TVR 2 şi TVR+.

17
/02
/16

Filmările la al optulea film din saga "Star Wars" au început, zilele trecute, în Marea Britanie. Filmările vor continua în luna martie în Croația, iar lansarea peliculei este prevăzută să aibă loc în 15 decembrie 2017.

17
/02
/16

"Sitaru, susținut de o distribuție remarcabilă, nu alunecă în capcanele unui film tezist, nu își judecă niciunul dintre personaje și semnează un film provocator care poate fi interpretat în mai multe chei. Cel mai probabil, filmul va genera multiple dezbateri", scrie Le Figaro despre Ilegitim, pelicula care a avut premiera mondială la sfârșitul săptămânii trecute, la Festivalul Internațional de Film de la Berlin (11-21 Februarie).

16
/02
/16

Filmul “Miracolul din Tekir” va fi distribuit în cinematografele din Elveția începând cu data de 6 aprilie. Săptămâna aceasta, filmul este prezent la Berlinale, în cadrul European Film Market. “Miracolul din Tekir” se lansează în cinematografele din România pe 4 martie.