De la propaganda politică la baby boom
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-la-propaganda-politica-la-baby-boom/

Până pe 1 octombrie, în capitală, în primul muzeu privat din România, PostModernism Museum, poate fi văzută expoziţia “De la propaganda politică la baby boom”. Aceasta se opreşte la cinci creatori: Ary Murnu, Jules Perahim, Eugen Taru, Val Munteanu, Nell Cobar, urmărind cariera lor în pictură şi grafică, cu precădere în domeniul ilustraţiei de carte şi al caricaturii.

Un articol de Petre Ivan|28 august 2015

Expoziţia este prima dintr-un proiect de cercetare care analizează relaţia artiştilor români cu traversarea diferitelor ideologii politice, dar şi contextele sociale ale perioadelor istorice: interbelică 1918-1940, postbelică şi apoi comunistă 1946-1989, cu accent pe creaţiile de artă plastică destinate multiplicării prin tipărire, sau transpunerii lor în cinema şi TV.

Toţi cinci – Murnu, Perahim, Taru, Munteanu şi Cobar – au traversat o perioadă marcată de război, de succesiunea unor frământări politice opuse, ca ideologie (nazism, comunism), de profunde schimări sociale, care le-au influenţat nu numai alegerea subiectelor, dar şi stilul, mijloacele de comunicare.

Lucrări expuse conţin, de cele mai mult ori, un mesaj propagandistic sau educaţional.

De ce „baby boom”?,. Pentru că expoziţia acoperă o realitate a perioadei postbelice, împărţită în două etape, cronlogic vorbind, cea imediat următoare războiului, în care toate statele urmăreau creşterea numărului populaţiei, dorinţă împărtăşită de mai toţi mebrii comunităţilor, şi cea impusă prin decretul din 1969 privind natalitatea în România.

Creşterea numărului copiilor a stimulat producţia de carte pentu această vârstă şi, implicit, fantezia scriitorilor şi a ilustratorilor de carte.

Lucrările prezentate în expozţie au fost selectate din trei colecţii private străine, iubitorii acestor genuri cumpărând producţiile artiştilor români, dintre care unii au avut parte de recunoaştere europeană.

ary_murnu eugen_taru,_paravanul_de_aur nell_cobar,_ce_se_aude_cu_guvernul,_1947_bis val_munteanu,_garantua_&_pantagruel,_1989

Foto: baby boom, expoziţie – facebook

14
/12
/19

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 14 decembrie 2019 să vizitaţi expoziţia permanentă a colecţiei „Dan şi Liana Nasta”, intrată în patrimoniul muzeului anul acesta, prin generozitatea donatorilor, soții Mihai şi Elena Nasta, nepoții colecționarilor.

10
/12
/19

Luni, 9 decembrie, începând cu orele 19.00, în foaierul Sălii Liviu Ciulei (Izvor) a avut loc vernisajul expoziției permanente de portrete ale actorilor din trupa Teatrului L.S. Bulandra, realizate de fotograful (și actorul) Andrei Runcanu.

03
/12
/19

Pentru fostele state socialiste, 2019 marchează trecerea a 30 de ani de la revoluțiile care au schimbat cursul istoriei, iar pentru cehi, la fel ca și pentru români și alte națiuni ce s-au aflat în Blocul de Est, 1989 a marcat trecerea de la dictatură la democrație. Revoluția de Catifea, așa cum a fost numit evenimentul la cehi, a avut câteva caracteristici aparte, iar bucureştenii sunt așteptați să le descopere la deschiderea expoziției „1989. The Velvet Revolution”, pe data de 5 decembrie 2019, începând cu ora 19:00, la Centrul Ceh din Bucureşti.

06
/11
/19

CRONICĂ DE FILM În documentarul "Rebeli cu o cauză" (2019), de Dobrivoie Kerpenisan, prezentat în premieră la Astra, români de diferite categorii sociale vorbesc despre singurul lucru ce îi mai uneşte: Revoluţia la care au participat în decembrie 1989 în comuna lor bănăţeană, Sânpetru Mare, când au fost fotografiaţi de viitorul cineast.

30
/10
/19

Un film din Coreea de Sud premiat la Cannes, dar și filme experimentale de top, noi expoziții de artă contemporană, rafinamentul muzicii clasice și un roman din literatura scandinavă a momentului – vă prezentăm cinci dintre atracțiile culturale ale lunii noiembrie.

22
/10
/19

A treia lună de TAG YOUR IDEAS o prezintă pe scena alternativă a Control-ului, deschisă zilnic și aproape non-stop, pe artista Claudia Brăileanu. Una din exprimările cele mai reprezentative ale instalației Claudiei o reprezintă conceptualizarea pattern-ului, a acelui element de expresie formală, ce impune o reprezentare, prin repetiție, a unei autenticități.