„Desant în alb.Ocolind o expoziţie“, la Aiurart
https://www.ziarulmetropolis.ro/desant-in-alb-ocolind-o-expozitie-la-aiurart/

Vernisajul expoziţiei ,,Desant în alb” va avea loc astăzi în spaţiul de artă contemporană Aiurart. Cei cinci artişti care ocolesc o expoziţie sunt Peter Lober, Alexander Wissel, Wanda Koller, Moritz Fiedler, Johannes Bendzulla.

Un articol de Andrada Văsii|2 august 2013

Vernisajul expoziţiei „Desant în alb” va avea loc astăzi în spațiul de artă contemporană Aiurart. Cei cinci artişti care ocolesc o expoziţie sunt Peter Lober, Alexander Wissel, Wanda Koller, Moritz Fiedler, Johannes Bendzulla.

Cei cinci tineri artişti germani lucrează împreună de mai mulţi ani, fără a constitui însă un grup artistic.

Ferindu-se nu doar de această titulatură, ci şi de întregul ansamblu de aspiraţii, iluzii, dependenţe şi constrângeri impuse de un grup artistic structurat ca atare, ei au preferat mereu să colaboreze în acţiuni şi evenimente care nu le-au afectat independenţa, dar le-au păstrat vie starea de spirit, fermentul angajării colective într-o direcţie obscură ca ţel, dar împărtăşită cu fervoare.

Proiecte de grup

În combinaţii de câte doi sau trei, nu întotdeauna aceiaşi, ei au pus la cale o reţea browniană de mişcări şi gesturi artistice, o serie impresionantă de acţiuni, evenimente şi expoziţii deconcertante pentru oricine ar căuta un fir unic, o platformă ideologică comună care să lege genul neo-dadaist de performance electro-punk-rock al grupului Lederlust (Moritz Fiedler şi Alexander Wissel), incizia metafizică a enunţurilor vizual-textuale post-conceptualiste ale lui Peter Lober, cabaretul apocaliptic-muzeal epuizant al Clubului Single (instrumentat de Alexander Wissel în ultimii doi ani), coregrafia dezarticulată vizual şi sonor a cuplului Wanda Koller şi Moritz Fiedler sau scanările caligrafice ale lui Johannes Bendzulla.

DESANT_IN_ALB

Eliberare de rigorile analizei critice

Laolaltă pentru prima dată în Bucureşti, cei cinci prieteni se lansează într-un Blitzkrieg total, un eveniment în care instalaţiile, fotografiile, muzica şi performance-ul se vor combina pentru a produce acea unică marcă a acţiunilor lor comune, ivite din îmbinarea unui concept „slab” al artei cu un concept „tare” al situării în prezent şi al regăsirii în actul artistic.

În descendenţa „operei de artă totale”, demersul lor se nutreşte din atmosfera paradoxală a artei lifestyle curente, arta retrasă concomitent din consumism şi din patetism, din estetismul intelectualist şi din critica politică, dar atinsă de energie, exasperare şi idee.

Eliberată de prejudecăţile şi normele de definire ale artei contemporane, eliberată de rigorile factice ale „proiectelor”, „implicării sociale” sau „analizei critice”, arta lor îşi arogă apanajul dificil (acum) al gratuitului. Proaspăt şi decomplexat, desantul lor în alb, în gol, marchează gradul zero al libertăţii artistice în actualitate.

Articol preluat înparteneriat cu Modernism.ro

Foto credit: Modernism.ro

28
/04
/23

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația Culturală „Grigore Bradea” vă invită la vernisajul expoziției realizate de Florin Tamba – laureat al Premiului „Grigore Bradea” 2021. Vernisajul expoziției de sculptură are loc vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00, la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

27
/04
/23

Finalul lunii aprilie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. De pe 26 aprilie și până pe 6 iunie, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția „Călătorii” a artistei Ioana Badea, ce explorează drumuri, și nu destinații, făcute atât cu pasul, cât și cu gândul și între 29 aprilie și 13 mai artistul Bogdan – George Negulescu aduce în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53 expoziția ”Red my mind”.

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

20
/04
/23

Spotlight – Bucharest International Light Festival revine între 21 şi 23 aprilie la Bucureşti cu noi experienţe şi locaţii în premieră. Cea de-a şaptea ediţie Spotlight Festival se numeşte ”Geometry of the City” şi transformă Calea Victoriei şi ARCUB – Hanul Gabroveni prin spectacole de video mapping, proiecţii de lumină şi instalaţii multimedia din Franţa, Austria, Ungaria şi România.

20
/04
/23

Expoziția colectivă centrală Chronic desire – Sete cronică, inaugurată odată cu Deschiderea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, va avea finisajul în acest sfârșit de săptămână. Evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a trei zile va conține ateliere, dezbateri, performance, tururi ghidate și concerte care intră în dialog cu sau activează lucrările din expoziție.

10
/04
/23

La începutul lunii, ca într-un city break în care au devorat tot ce se putea în materie de artă contemporană, mai mulți membri ai Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European au văzut tot ce are de oferit Timișoara în prezent, în muzee, săli de spectacol și spații neconvenționale. Expresia redundantă, care a fost rostită de mai mulți parlamentari europeni a fost: „Cum putem să ajutăm“?