Desenele animate sunt mai violente decât filmele pentru publicul matur
https://www.ziarulmetropolis.ro/desenele-animate-sunt-mai-violente-decat-filmele-pentru-publicul-matur/

Desenele animate pentru copii sunt mai violente decât filmele pentru publicul matur, iar personajele lor principale riscă de aproape trei ori mai mult să fie ucise, au dezvăluit autorii unui studiu recent.

Un articol de Petre Ivan|19 decembrie 2014

Personajele principale din desenele animate prezintă un risc de 2,5 ori mai mare de a muri în comparaţie cu protagoniştii din filmele destinate publicului matur şi de aproape trei ori mai mare de a fi ucise, detaliază acelaşi studiu, publicat marţi în British Medical Journal.

Moartea unui personaj important intervine în două treimi din cazuri în desenele animate pentru copii, în timp ce acest lucru se întâmplă doar în jumătate din totalul filmelor destinate unui public mai în vârstă.

„În loc să fie alternative inofensive şi mai blânde ale unor filme de groază şi ale unor drame, desenele animate pentru copii sunt, de fapt, un focar de crime şi de dezordine”, au declarat autorii studiului, Ian Colman şi James Kirkbride.

Ei au trecut în revistă desene animate de succes, de la „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici” în 1937 şi „Regatul de gheaţă/ Frozen” în 2013.

Apoi, ei au comparat ratele de mortalitate ale personajelor principale din aceste filme cu conţinuturile a două filme pentru publicul matur care au cucerit box office-ul în aceiaşi ani, excluzând însă filmele de acţiune şi de aventuri care au fost concepute pentru a fi şi pe gustul copiilor.

Cercetătorii au remarcat faptul că părinţii personajelor principale prezintă un risc de cinci ori mai mare de a muri în desenele animate.

Evantaiul de decese marcante este unul foarte larg: anumite personaje principale sunt ucise prin împuşcare în „Bambi”, „Pocahontas” şi „Peter Pan”, cu arme albe în „Mica sirenă” şi „Frumoasa din pădurea adormită” sau mor în urma atacurilor unor animale în „În căutarea lui Nemo” şi „Tarzan”.

Filmele care aduc în prim plan maşini şi jucării nu au fost luate în calcul în acest studiu, întrucât autorii nu au putut să determine dacă ideea şi conceptul de moarte pot fi aplicate protagoniştilor lor.

Studiul nu a determinat dacă nivelul de violenţă a crescut după lansarea din 1937 a desenului animat „Albă ca Zăpada”, în care regina cea rea moare căzând de pe o faleză, după ce fusese urmărită de piticii furioşi.

Foto: Desenele animate – wikipedia

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).

11
/01
/24

Asociația SIGNIS România anunță prima ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului Ecumenic este un premiu independent acordat filmelor de lungmetraj din competițiile unor festivaluri internaționale de film din lume, precum Cannes sau Berlin.

11
/01
/24

„Corespondențe” de la Teatrul Metropolis este o producție româno-franceză, cu dublă cetățenie, și o demonstrație mamut a teatrului ca etapă de lucru, ca limbaj universal și ca conglomerat de întâlniri.

10
/01
/24

Dacă vreți să aflați care a fost parola primului e-mail al actriței Andreea Hristu, o veți afla aici. Veți mai afla și care a fost spectacolul care a marcat-o cel mai mult, dar și care este cea mai prețioasă resursă pe care o avem. Toate acestea, într-un interviu sub formă de alfabet.

09
/01
/24

CARTEA DE CINEMA Neaşteptată apariţie acest “Desene mişcătoare. Dialoguri despre critică şi cinema”, pe care criticul de film Andrei Gorzo şi criticul literar Mihai Iovănel - prieteni şi colegi de generaţie şi de idei - l-au scos la finalul lui 2023 la Editura Polirom.