După 2000 de ani, Roma a revocat ordinul de exil al poetului Ovidiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/dupa-2000-de-ani-roma-a-revocat-ordinul-de-exil-al-poetului-ovidiu/

La 2000 de ani de la exilarea poetului roman Ovidiu pe coasta Mării Negre, pe teritoriul actual al României, municipalitatea din capitala Italiei a luat decizia să revoce ordinul de exil.

Un articol de Petre Ivan|18 decembrie 2017

Conform agenției italiene ANSA, Consilierii locali ai Romei au adoptat hotărârea de abrogare a edictului semnat de Împăratul Octavian Augustus în anul 8, edict care i-a adus poetului latin exilul pentru toata viața la malul Mării Negre.

Decizia a fost luată la inițiativa politicienilor anti-sistem „Mișcarea 5 Stele”, care au spus că vor astfel să repare suferința a poetului care a murit la 9 ani după ce a fost exilat, în anul 17.

Ovidiu, cunoscut pentru lucrările „Metamorfozele” sau „Arta Iubirii”, face parte, alături de Horațiu și Virgil, din categoria clasicilor literaturii latine.

Pe numele complet Publius Ovidius Naso, poetul roman a fost exilat în anul 8 în Portul Tomis, actualul oraș Constanța. Nu se știe de ce a căzut în dizgrația împăratului, dar experții suspectează o combinație de factori – erotismul poeziilor sale, implicarea într-un complot și lipsa de respect față de Augustus.

În Dacia, Ovidiu a fost rapid adoptat de localnici şi a scris operele „Tristele” şi „Ponticele”, considerate de critici o „prezentare clinică” a exilului şi a efectelor lui asupra moralului, talentelor şi psihologiei omului.

Nu este prima oară când autoritățile din Italia iau o astfel de decizie. În 2008, Primăria Florenţa a realizat un demers identic în cazul poetului Dante Alighieri, exilat în secolul al XIV-lea.

Foto: Ovidiu – facebook

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.

19
/12
/22

În cartea sa „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra”, jurnalistul Johann Hari a adunat experiență din 50.000 de kilometri parcurși pentru a sta de vorbă cu nu mai puțin de 250 de experți care studiază consecințele pierderii atenției și concentrării, ea a declarat că, potrivit studiilor sale, acum „suntem mai predispuși să scanăm și să trecem cu ușurință mai departe atunci când citim pe ecrane – ne trecem privirea rapid peste informații pentru a extrage ce avem nevoie".

18
/12
/22

Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Lecții de chimie” de Bonnie Garmus, apărut recent și în limba română, la Editura Nemira. Bestseller The New York Times, cartea a fost nominalizată pentru Waterstones Debut Fiction Prize și este în curs de ecranizare ca serial Apple TV, cu Brie Larson în rolul principal.