Expoziţie de fotografie „Gellu Naum 100”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-de-fotografie-gellu-naum-100/

În cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia a XXV-a, în sala Sala Cupola de la Teatrul “Metropolis” din Bucureşti, a fost vernisată expoziţia „Gellu Naum 100”, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naşterea marelui poet, prozator, dramaturg şi traducător. Au fost prezenţi Oana Pellea, Cristina Casian, Marin Moraru şi David Esrig.

Un articol de Monica Andrei|2 noiembrie 2015

“Am avut ocazia să-l cunosc personal pe Gellu Naum, impresia statornică a fost de uimire în fața elegantei, orgolioasei tinereți abordate de clasicul avangardei românești în ciuda celor 78 de ani neîmpliniți, a unor dificultăți de mișcare datorate trecutelor infacte sau diabetului. Altfel, o siluetă de invidiat, demnă de ofițer de cavalerie și rugbist, o memorie ieșită din comun și o fermecătoare apetență de a fabula, de a face slalom printre amintiri integrate continuu. Un adevărat cult pentru tatăl său, un oștean și erou al primei conflagrații mondiale, dar și o nostalgică rememorare a tinereții sale pariziene, între 38-40 de ani când se aflase în Orașul luminilor pentru a-și susține doctoratul în filosofie. Terapia intimă prin creativitate era în curs, dicteul unei suprarealități ce se sustrage esteticii și moralei curente devenise operativ”. (Geo Vasile)

Gellu Naum s-a născut pe 1 august 1915 şi a decedat la 29 septembrie 2001, la București. Era cel mai mic între cei șapte copii ai familiei de oieri macedoneni, Naum.

Absolvent la Liceului “Cantemir”, din Bucureşti, îl cunoaște pe reputatul pictor suprarealist Victor Brauner pe care-l va admira toată viața. În 1933 își începe studiile de filosofie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, continuate ulterior la Paris, unde frecventează cercurile suprarealiștilor francezi. Când se întoarce la București, Gellu Naum e încorporat și trimis pe front în Basarabia. În 1947 se căsătorește cu Lygia, muza unor experiențe spirituale hotărâtoare pentru viața și opera scriitorului.

Viața și opera lui Gellu Naum sunt un slalom necontenit printre coloane fără sfârșit numite Milarepa, Diogene, Swedenborg, generația războiului pierdută în frunte cu Urmuz, Gherasim Luca, postsimboliștii, Dino Campano, Salvator Dali, Seferis, Luzi.

Opera poetică a lui Gellu Naum e unică în România prin matricea stilistică inconfundabilă. Poezia lui Gellu Naum e întotdeauna neliniștitoare, iar cei care nu o înțeleg o resping. De la debutul cu „Drumețul incendiar” în 1936 până la ultimele volume publicate în anii 90 „Malul albastru”, „Fața și suprafața” și „Ascet la baraca de tir”, șase decenii, poetul prozatorul, traducătorul și dramaturgul nu și-a permis clipe de răgaz. A scris și publica numeroase volume, chiar şi literatură pentru copii. A scris și teatru și s-a și montat în București și în țară: “Insula”, „Ceasornicăria Taus”, „Poate Eleonora”, „Exact în acelaşi timp”.

Este unul dintre fondatorii Grupului suprarealist de la București, grup constituit în 1945. Surane Alexandrian, exeget al suprarealismului, îi identifică pe suprarealiștii bucureșteni drept “grupul cel mai exuberant, cel mai aventuros, și chiar cel mai delirant din suprarealismul internațional.”

Versurile sale figurează în toate antologiile internaționale de poezie suprarealistă, în franceză fiind tradus la Paris de Paul Celan, iar la București, de Annie Bentoiu și Andree Fleury. Activitatea sa literară cu peste 300 de volume publicate în țară și străinătate a fost încununată cu numeroase premii. A fost propus pentru Premiul Nobel.

FNT2015-adi_marineci-vernisaj-Gellu_Naum_100-vineri_30octombrie-009

La Teatrul Metropolis din Bucureşti puteţi vedea spectacolul “NAUM”, în regia Marianei Cămărășan, realizat pe textele autorului, din distribuţie făcând parte Oana Pellea și Cristina Casian.

FOTO: Adi Marineci

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Asociația SIGNIS România anunță prima ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului Ecumenic este un premiu independent acordat filmelor de lungmetraj din competițiile unor festivaluri internaționale de film din lume, precum Cannes sau Berlin.

09
/01
/24

Opera Națională București, instituție publică de importanță națională aflată sub egida Ministerului Culturii, celebrează Ziua Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie, ora 18:00, cu premiera spectacolului Oedipe de George Enescu, în regia lui Stefano Poda și sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare. Totodată, evenimentul va fi dedicat și împlinirii a 70 de ani de la inaugurarea celei mai importante scene lirice din România.