„Familia Offline“, jurnalul trist al „copiilor-căpşunari“
https://www.ziarulmetropolis.ro/famila-offline-jurnalul-trist-al-copiilor-capsunari/

Spectacolul de teatru educaţional „Familia Offline“ semnalează o problemă pe care statul român se face că n-o observă. Nouă actori cu vârste de la 9 la 14 ani se pun în locul unor copii ghinionişti, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Un articol de Dan Boicea|8 iulie 2013

Spectacolul de teatru educaţional „Familia Offline“ încearcă să semnaleze o problemă pe care statul român se face că n-o observă. La Teatrul Foarte Mic, nouă actori cu vârste de la 9 la 14 ani, norocoşi să facă teatru la vârsta lor, se pun în locul unor copii ghinionişti, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Recent, la o conferinţă a Organizaţiei Salvați Copiii, scriitorul Mircea Cărtărescu spunea că, atunci când ne referim la violență, nu trebuie să vedem neapărat cureaua sau bățul. „Cred că violență împotriva minții unui copil înseamnă tot ceea ce împiedică această minte să se dezvolte. Consider că părinții care își lasă copiii în țară și pleacă în Spania, în Italia, sau în alte locuri, ca să lucreze, sunt mult mai violenți față de copii, decât dacă ar rămâne cu ei şi ar folosi în fiecare zi mijloacele coercitive tipice şi contondente“, declara scriitorul.

Spectacolul „Familia Offline“, regizat de Radu Apostol după un text scris de Mihaela Michailov, confirmă observaţia lui Mircea Cărtărescu sub forma unui jurnal al maturizării copiilor pe cont propriu. E o maturizare dureroasă, care se produce în ciuda tuturor frustrărilor şi care nu poate fi alinată de banii şi de dulciurile trimise prin curier şi prin care părinţii cred că îşi amână greşelile.

Un spectacol despre absenţă

În ultimii ani, diverse instituţii au încercat să culeagă informaţii despre aceşti copii lăsaţi în România în grija fraţilor mai mari, a bunicilor sau a rudelor. Conform statisticilor, ar exista peste 350.000 de „copii ai migraţiei“.

Spectacolul arată cum se desfăşoară viaţa lor şi punctează multe dintre derapajele emoţionale care apar în situaţii aparent banale. „Copiii-căpşunari“ luptă la şcoală cu prejudecăţile colegilor, iar acasă cu un gol care poate fi umplut doar cu dragostea părinţilor. Pentru că lucrează în străinătate, părinţii ratează momente-cheie din viaţa copiilor, deşi încearcă să le controleze viaţa prin telefon.

Ce mi se pare extraordinar este că aceşti copii reuşesc să reproducă pe scenă o realitate care nu e a lor. Prin prezenţa lor, ei sunt vocea celor care au această problemă. Şi asta mi se pare mult mai puternic şi mai valoros decât ca ei să fie în această situaţie şi noi să ne emoţionăm că sunt în această situaţie.

Radu Apostol
regizor

În cazul prezentat în spectacol, un frate mai mare care lucrează într-o benzinărie are grijă de fraţii lui mai mici. E şi mamă, e şi tată, dar singur nu face faţă responsabilităţilor, mai ales că el însuşi e o victimă a abandonului. Iar părinţii, care îşi amână venirea din tot felul de motive, ard etapele şi uită să mai vadă cât de firesc creşte un copil, cum dă foc la casă, cum devine din fetiţă domnişoară, cum chiuleşte de la şcoală sau care sunt desenele animate la care se uită.

M-am apucat să lucrez cu Radu Apostol la un posibil text acum şase ani, pentru că ne-a interesat foarte mult tema. Textul a fost schimbat în funcţie de reacţiile lor, de felul în care percepeau anumite replici. Ne spuneau că un copil n-ar vorbi niciodată aşa cum ne imaginam noi. Ne-am dorit ca acest spectacol să-i reprezinte în primul rând pe ei şi nu să ne pună pe noi în valoare.

Mihaela Michailov
dramaturg

Reprezentaţia de săptămâna trecută a fost urmată de o discuţie cu actorii din distribuţie şi cu realizatorii spectacolului. Bianca Gheorghe, Denis Nadolu, Ionuţ Roşca, Mario Ştefan, Georgiana Moise, Roberta Parascan, Anca Negoiţă, Andreea Baraitan, Ana Maria Zaincovschi, elevi ai Şcolii generale nr. 55 din cartierul Republica din Bucureşti, au jucat alături de actorii profesionişti Mihaela Rădescu şi Viorel Cojanu.

Actorii-copii au fost rugaţi să spună, într-un singur cuvânt, despre ce este spectacolul acesta. Au răspuns aşa: „emoţie“, „tristeţe“, „curaj“, „dor“, „dragoste“, „familie“, „singurătate“.

Spectacolul „Familia Offline“ face parte din proiectul cultural „Copiii migraţiei“, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi iniţiat de Asociaţia Culturală Replika.

Părerea psihoterapeutului

Mugur Ciumăgeanu: „Lipseşte un martor activ“

„Copiii se descurcă. Şi copiii, în general, toate studiile o arată, au o rezistenţă destul de mare. Problema este că părinţii nu sunt martori ai etapelor din viaţa copiilor. Şi asta are un impact foarte mare pe identitatea copilăriei. Ceea ce a fost extraordinar, apropo de intuiţie, la anumite scene, a fost că fiecare scenă a fost o etapă de viaţă din care lipsea un martor activ. Pentru că fratele cel mare era destul de obnubilat şi dezabuzat de toată energia asta foarte mare.

Absenţa a fost cel mai puternic rol negativ în acest spectacol. Absenţa unui adult care să certifice că copilul e bolnav, că trece prin şcoală, că face sau nu face ceea ce îi este caracteristic unui copil.

Autorităţile care ar trebui să se ocupe de sănătatea mentală a acestor copii au avut în ultimii cinci ani vreo trei iniţiative, dar fiecare s-a sfârşit cu o cercetare semiavortată despre problematica asta. De trei ori a început cercetarea, pentru a se stabili câţi copii sunt în situaţia aceasta, dar niciuna dintre cercetări nu este completă.

Era o estimare, că 17.000 de copii ar avea ambii părinţi plecaţi. N-a fost clar nici cine este responsabil pentru aceşti copii, dacă este Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Educaţiei. Sau Ministerul Muncii. Iar în tot ping-pong-ul ăsta, copiii rămân în aceeaşi situaţie. Nu există un program naţional sau ceva de genul acesta“.

Scene de la repetiţii

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

26
/05
/17

În perioada 27 mai-3 iunie 2017, Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca organizează cea de a XIV-a ediție a Festivalul Absolvenților „Galactoria”. În cele 8 zile vor avea loc spectacole de teatru susținute de absolvenții școlii și workshopuri conduse de invitații Galei.

26
/05
/17

Prima ediție a LIM – Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat continuă să se desfășoare prin două evenimente importante, ambele organizate în România: cel de-al doilea Workshop din seria LIM și prezentarea celor 16 proiecte selecționate, în fața unui public specializat, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

25
/05
/17

Cea de-a zecea ediție a festivalului TESZT, Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, organizat de Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, este în plină desfășurare.

25
/05
/17

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toți voiam să dăm cele mai deștepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greșea, omenește.

25
/05
/17

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența unor importante personalități din mediul cultural și academic, precum și a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.

25
/05
/17

În 1977, nimeni auzise despre săbii laser, jedi sau bikini de cupru, și oamenii nu se salutau încă cu formula ''Forța fie cu tine''. Însă, lucrurile erau pe cale să se schimbe - George Lucas, un tânăr regizor de 33 de ani, pregătea cel de-al treilea film al său, o saga intergalactică despre lupta dintre bine și rău avându-l în prim-plan pe Luke Skywalker, un băiat fermier cu un trecut vag. În urmă cu 40 de ani, într-o zi de 25 mai (1977) avea loc loc premiera filmului Războiul stelelor, în regia lui George Lucas, una dintre cele mai de succes pelicule din istorie.

25
/05
/17

O retrospectivă de patru filme clasice realizate de mari regizori ai celebrului Nou Val ceh va putea fi văzută, cu susţinerea Centrului Ceh, la cea de-a patra ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 20-23 iulie la Timişoara.