Femei celebre în lumea medicală: Ana Aslan
https://www.ziarulmetropolis.ro/femei-celebre-%c3%aen-lumea-medical%c4%83-ana-aslan/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Cercetarea medicală românească a dobândit recunoaştere internaţională datorită şi descoperirilor unei femei excepţionale: Ana Aslan (1897-1988).

Un articol de Georgeta Filitti|8 noiembrie 2017

Absolventă a Facultății de Medicină din București (1922), cu teza Cercetări asupra inervației vaso-motrice la om, realizată sub conducerea prof. Daniel Danielopol, cu care mai apoi va colabora toată viața, ea s-a specializat curând în gerontologie, ramură a medicinii privind studierea și combaterea fenomenelor de îmbătrânire.

În 1954 face o comunicare demonstrând capacitatea de întinerire a organismului uman prin tratament cu novocaină iar în 1957 descoperă Gerovitalul H3, medicament pe bază de procaină, utilizat cu succes în profilaxia și tratamentul îmbătrânirii. Până în 1980 fuseseră tratați, cu evidente efecte salutare, 100 000 de pacienți. Formele de prezentare s-au diversificat, de la injecții intravenoase sau intramusculare la loțiuni pentru păr și creme de față.

Medicamentul nu are contraindicații și nu este toxic. După cum reține prospectul, gerovitalul dă bucurie de a trăi, dorința de a lucra, ameliorează memoria, sporește capacitatea de concentrare. Apoi îmbunătățește vederea și auzul, mobilitatea articulațiilor și face să crească forța musculară. De asemenea, combate petele de pe piele și keratoza senilă, ajută la creșterea părului, repigmentarea pielii și sporește rezistența organismului la infecții și boli cu caracter degenerativ.

Socotit aproape un panaceu universal, gerovitalul a dus la înființarea a peste 150 de centre de tratament permanent în România. După opinia creatoarei, ideal ar fi fost ca acesta să înceapă încă din copilărie. Testat în străinătate, gerovitalul a dus la rezultate la fel de spectaculoase. ”Terapia Aslan” a făcut înconjurul lumii. În America au constatat că psihozele senile erau considerabil ameliorate (de exemplu, dintr-un lot de 25 de pacienți, 16 au manifestat îmbunătățiri semnificative ale sănătății. La fel în Germania specialiștii au folosit cu succes gerovitalul la arterioscleroze, artropatii diverse, sindromul parkinsonian senil etc.

Dincolo de efectele terapeutice categorice, statul român a văzut în promovarea gerovitalului (la care s-a adăugat Aslanovitalul, realizat în colaborare) și o sursă extraordinară de valută. Sute de străini au trecut pragul Institutului Național de Geriatrie de la Otopeni (unde Ana Aslan a devenit director în anul 1952).

În atmosfera restrictivă din perioada comunistă, când promovarea unei personalități se făcea doar ”cu voie de la partid”, medicația creată de Ana Aslan i-a adus o extraordinară recunoaștere națională și internațională. În 1945 era membră a Academiei de Medicină iar în 1974 a fost aleasă în Academia Română. În 1959 a devenit președinta Societății române de gerontologie;  a făcut parte din societatea de profil din Chile, a fost membră a Academiei de științe din New York. A fost decorată de autoritățile din Peru, Nicaragua, Germania, Spania, Italia, Venezuela, Grecia (aici o elevă a ei îi continuă opera cu succes). Brazilienii au onorat-o cu un doctorat honoris causa la Universitatea Braganza Paulista.

300 de lucrări științifice și alte 500 inspirate de cercetările ei dau măsura creativității ieșite din comun a acestei inspirate brăilence.



16
/03
/16

 „Ariel al pianiştilor” sau „Rafael al pianului”, cum i se spunea lui Chopin, fusese în copilăria şi adolescenţa sa adulatul saloanelor aristocraţiei poloneze din Varşovia, apoi al celor din Paris. Pe ecranul existenţei sale sentimentale s-au perindat cele mai seducătoare femei ale timpului său: Maria Wodzinska, Constanţa Gladkowska, Wanda Radziwiell, prinţesa Cezartoryska, Contesa Dellina Potocka şi, în cele din urmă, George Sand. 

16
/03
/16

La început a fost mânăstirea. Se spune că numele aminteşte de „cotrocire”, adică, acoperire, adăpostire ce i-ar fi fost grabnic necesară lui Şerban Vodă Cantacuzino. De ce? Pentru că se ferea din calea duşmanului său politic Duca vodă, căruia, în plus, îi pusese şi coarne.

14
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Grecii sunt prezenţi la Bucureşti încă de la atestarea documentară a oraşului (1459). Sunt întreprinzători, negustori iscusiţi, oameni ce se fac repede utili. Căderea Constantinopolului, întâmplată în 1453,  înseamnă prăbuşirea Imperiului bizantin şi în acelaşi timp un exod al grecilor. Ţările române sunt un loc predilect iar capitalele lor, Bucureşti şi Iaşi, găzduiesc un număr sporit de la an la an.

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983

06
/03
/16

Basmele au un sâmbure de adevăr? În cazul lui Pake Protopopescu se pare că da. Licenţiat în Drept de la Paris (cu o teză despre Acţiunile cauzate de frică!), acest băiat de preot bucureştean ajunge primar şi îşi ia funcţia în serios.

04
/03
/16

ACTRIȚA DE LA PAGINA 1 Marcela Rusu, născută la Galaţi în 1926, a fost o femeie frumoasă şi iubită, care a ştiut ce a vrut de la viaţă. A cunoscut fericirea şi opusul ei, iar pe scenă a avut momente de succes. A fost căsătorită de trei ori, n-a avut copii, dar şi-a îndeplinit rolul de mamă - povestea prin interviuri - crescând doi nepoţi şi nişte câini pe care i-a botezat de fiecare dată „Gâlcă”, indiferent de generaţie. 

02
/03
/16

“Eu am rimat întotdeauna cu Teatrul «L.S. Bulandra» din Bucureşti”, îi plăcea Rodicăi Tapalagă să spună adesea. A fost Zoe din “O scrisoare pierdută”, Didina Mazu din “D’ale Carnavalului”, Sophie din “Dimineaţa pierdută”, Elena Andreevna din “Unchiul Vanea”. Este actriţa care se simțea feminină, iubită, frumoasă, puternică, atunci când era pe scenă.

28
/02
/16

Oraş al bucuriei, dar şi al nestatorniciei, Bucureştiul nu are un nume de stradă mai vechi de o sută de ani – cu excepţia Podului Mogoşoaii, croit la 1690 de vodă Brâncoveanu. „Uliţa mare”, „Podul de pământ”, „Piaţa puşcăriei”, „pe lacul Bulăndroiului” au fost, până în sec. XIX, repere suficiente pentru ca lumea să circule într-o urbe căreia un francez răutăcios i-a găsit etimologia numelui: Bucureşti, boue qui reste, adică noroi care rămâne.

22
/02
/16

“Este invazia imbecililor. Televiziunea a promovat idiotul satului faţă de care spectatorul se simţea superior. Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr” - Umberto Eco . Cu puţin timp înainte de moartea sa, scritorul şi filozoful italian a criticat reţelele de socializare, într-o discuţie publică cu jurnaliştii italieni.

21
/02
/16

Testamentele dovedesc respect pentru proprietate dar relevă şi firea omului. De aceea, se transformă în adevărate profile sociale. Am ales patru testamente ale unor bucureşteni, doar destinaţia unuia mai poate fi zărită azi în oraş. Două au fost distruse parţial de comunişti. Unul a rămas de o factură mai specială pentru că grădina lui Dumnezeu e mare.

20
/02
/16

“Nu-mi fac griji. Cartea va dăinui. Citeşti tot timpul: citeşti în tren, în autobuz. Citeşti în parc. Citeşti când te plimbi şi chiar când faci dragoste poţi să citeşti. Cu computerul este mai greu... ” - Umberto Eco. Unul dintre cei mai mari scriitori contemporani s-a stins din viaţă, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Autorul celebrului roman "Numele trandafirului" avea 84 de ani şi suferea de cancer, conform La Repubblica.

19
/02
/16

"Nu este nicio ruşine să te naşti prost. Ruşine e să mori prost." - Marin Sorescu / Astăzi, în ziua în care îl aniversăm pe Constantin Brâncuşi, se împlinesc 80 de ani de la naşterea scriitorului Marin Sorescu, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani

18
/02
/16

Constantin Brâncuşi şi-a petrecut o bună parte din viaţă la Paris. În 1928, Nicolae Titulescu primea, pe malul Senei, o „lecție de Brâncuși”. Genialul sculptor s-a născut într-o zi de 19 februarie (1876), la Hobiţa, în județul Gorj.