TINERII ACTORI DE LA TEATRUL METROPOLIS Florin Aioane (22 de ani) este şi el unul dintre actorii care (deja!) dau greutate Teatrului Metropolis. Florin lucrează în grupul tinerilor strânşi în jurul lui Victor Ioan Frunză.
Un articol de Andrei Crăciun|12 februarie 2019
DRUM. Florin Aioane, actor. De unde vine Florin și unde vrea el să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format actorul de astăzi?
Florin vine din Botoșani. Acolo s-a născut și a copilărit. Actorul Florin este în plină formare, dar sunt sigur că cea mai importantă influență artistică asupra sa au avut-o anii de liceu și, în principiu, perioada petrecută în trupa de teatru a acestuia, sub îndrumarea prietenei și actriței Lenuș Teodora Moraru. Pe lângă teatru, lui Florin i-a plăcut să joace fotbal, să cânte la câteva instrumente și să facă voluntariat la Crucea Roșie. Din când în când, îl mai întreb și eu unde vrea el să se îndrepte. Când aude întrebarea asta se eschivează destul de elegant și pretinde că i-ar plăcea să-i dea voie și destinului să intervină. Dar în adâncul lui vrea să controleze totul, deși știe că e imposibil.
Ce a însemnat în formarea dumneavoastră lucrul cu maestrul Victor Ioan Frunză?
Cam tot ce presupune pentru un actor în devenire lucrul cu un director de scenă consacrat. Strictețe, disciplină, complexitate și o experiență vastă concretizate în produse artistice.
Dar să lucrați în Teatrul Metropolis?
Teatrul Metropolis este primul teatru profesionist în care am ajuns să lucrez. E un sentiment foarte plăcut să ajungi după câteva spectacole jucate din nou în culise. La Teatrul Metropolis, simt că aparțin locului. Dincolo de asta, toată lumea e preocupată să-și facă meseria, iar pentru mine a fost foarte important să încep să funcționez în acest sistem.
SPECTACOLE. Să mergem și mai departe. În ce spectacole jucați acum? Unde să vină publicul spectator să îl vadă pe Florin, apetitul odată deschis după citirea interviului?
Momentan joc în trei spectacole sub direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, la teatrul Metropolis: „A douăsprezecea noapte”, „Romeo și Julieta” și „Hamlet” de William Shakespeare. În spectacolul de licență „Absinth” de Magda Fertacz, regia Ilinca Anamaria Prisăcariu și în „Medea`s boys”, o adaptare după Euripide realizată de Ionuț Sociu, în regia lui Andrei Măjeri, la teatrul Apollo111.
FILM. Carieră internațională, filme de cinema, seriale de televiziune – cum stăm cu consacrarea în lumea video?
Când am intrat la facultate eram ferm convins că voi face film. Coincide cumva cu firea mea. Tot timpul am simțit că-mi va fi ușor. Dar, din păcate, nu depinde atât de mult de ce simt și de ce cred eu. Am filmat câteva reclame și am jucat în câteva filme studențești. Sper ca pe viitor să apară mai multe oportunități.
ROMÂNIA. Ce relație are Florin cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede el viitorul României?
Cred că suntem un popor subjugat de frică. Nu știu dacă e vina comunismului sau dacă lucrurile au condus spre asta din alte motive, cert e că de multe ori resimt frică în interacțiunile umane și în decizii și probabil de aici provine și greutatea în a ne asuma propriile acțiuni. Am vrut să plec. De foarte multe ori. Dar mi-am dat seama că există o contradicție între decizia mea și un principiu după care mă ghidez – Să nu fiu pasiv în propria mea viață! -, iar pentru mine sună cumva a pasivitate, a abandon. Cu toate astea simt că lucrurile se vor echilibra. Ușor-ușor, pas cu pas.
IDOLI. Are Florin idoli? Către cine se îndreaptă privirile admirative ale actorului? Ca cine voia să fie atunci când era mic?
Primul idol a fost tata. Părea cel mai puternic om de pe pământ. Apoi au urmat supereroii. Nu mă puteam decide care îmi place mai mult. După aceea au apărut oamenii influenți din muzică (Jim Morrison și George Harrison, deși îmi plăceau toți beatleșii), culminând cu actori precum Marlon Brando, Al Pacino, Dustin Hoffman, Alain Delon (asta pentru că mi s-a spus mie cândva că semănăm) și mulți alții.
NOUA GENERAȚIE. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. Cuvânt de încheiere, povață pentru cei care vin din urmă, de ce nu?
Actori există. Trebuiesc susținuți și încurajați. Atâta tot. Vlad Galer, Octavian Voina, Ciprian Chiricheș, Vlad Brumaru, Vlad Lință, Cristiana Luca, Cristina Danu, Horia Fedorca, Răduță Alexandra și mulți alții. Nu mă simt în măsură să dau povețe, dar mi-ar plăcea să închei cu ce mi-a spus mama prima oară după ce i-am spus cât de greu mi se pare să-ți faci loc în domeniul nostru: „Există loc sub soare pentru toată lumea!”.
Când am intrat la facultate eram ferm convins că voi face film. Coincide cumva cu firea mea. Tot timpul am simțit că-mi va fi ușor. Dar, din păcate, nu depinde atât de mult de ce simt și de ce cred eu. Am filmat câteva reclame și am jucat în câteva filme studențești. Sper ca pe viitor să apară mai multe oportunități. (Florin Aioane, actor)
