Fotografia de artă: de unde a început și ce o evidențiază
https://www.ziarulmetropolis.ro/fotografia-de-arta-de-unde-a-inceput-si-ce-o-evidentiaza/

Ca orice formă de artă vizuală, fotografia explorează vulnerabilităţile percepţiei vizuale umane şi ne poate face să experimentăm emoţii, uneori emoţii atât de puternice încât duc la schimbări umane şi sociale.

Un articol de Ziarul Metropolis|21 decembrie 2020

De exemplu, seria de fotografii a Lewis Hine care arată condițiile inumane de lucru din fabricile americane a făcut ca parlamentarii să adopte Legea Muncii Copiilor, iar peisajele lui Carleton Watkins au fost motivul pentru care Abraham Lincoln a semnat primul act guvernamental federal pentru protejarea naturii, ceea ce a dus la apariția Parcului Național Yosemite.

Fotografia este un limbaj care folosește elemente vizuale în locul cuvintelor, prin urmare, la fel ca orice limbaj poate fi folosită în scopuri artistice. Abilitatea umană de a interpreta orice informație, într-o varietate de moduri, conferă unui artist libertatea de la fi literal. Fotografia a fost desemnată ca artă, dar oricine face fotografii este un artist?

Progresele actuale în tehnologia fotografică au făcut posibil ca oricine să poate realiza o fotografie din punct de vedere tehnic și chiar să creeze accidental o capodoperă. Prin urmare, atunci când o fotografie este executată perfect tehnic, aceasta este percepută ca fiind ceva normal care nu mai atrage atenția. Abia în momentul în care privitorul observă o problemă cu focalizarea sau expunerea, imaginea începe să ridice semne de întrebare și poate atrage atenția. Cei mai mulți dintre cei care au acces la o cameră foto și au anumite cunoștințe tehnice pot compune imagini estetice plăcute, totuși nu oricine redă imagini frumoase este considerat și artist.

Pictorialismul a reprezentat primul curent în care fotografii, în cea mai mare parte pictori instruiți, s-au poziționat ca artiști. Cei mai mulți dintre ei erau influențați de tradițiile și tehnicile picturii, prin urmare, ei nu concepeau proprietatea unică a fotografiei de a reprezenta realitatea și își prezentau operele ca pe tablouri. Pictorialiștii au dezvoltat numeroase tehnici pentru a se distanța de simpli meseriași în fotografie, iar mișcarea a devenit activă în ultimul sfert al secolului al XIX-lea.

Pe de o parte, fotografia reprezintă realitatea și nu poate exista fără ea, iar pe de altă parte, poate distorsiona realitatea prin diferite subtilități, acesta fiind motivul pentru care suprarealiștii au îmbrățișat fotografia și au folosit mijloace pur tehnice (dubla expunere, colajul, perspectiva forțată, procesarea încrucișată, solarizarea etc), cât și semantinca (seminificații multiple, aluzii sau manipulare a contextului). Suprarealiștii au reușit să creeze imagini extrem de personalizate, în care fiecare spectator tinde să interpreteze aceste opere bazându-se pe percepția sa subiectivă și să se identifice cu imaginile la un nivel foarte personal.

În fotografia de artă, abordarea este mai personală, iar fiecare artist fotograf are propriile standarde prin care redă o imagine ca fiind artistică. În opinia mea, fotografia de artă ține de estetică și frumusețe, iar fiecare artists are o definție proprie a acestora.

Dacă cei mai mulți dintre fotografi se limitează la setările camerei și la redarea realității, artiștii fotografi depășesc tehnica, iar imaginile sunt create prin orice mijloace, în rezultatul final materializându-se viziunea artistului. Fotografia de artă este rezultatul final al unui concept, sentiment sau idee care există doar în mintea artistului și el se folosește de o serie de instrumente pentru a transpune această idee într-o imagine unică.

Fotograful uzual reacționează la mediu și face o fotografie când vede ceva interesant. Artistul are un concept în minte și căută sau creează ceva specific care reflectă un anumite set de idei. Dacă fotografia redă viața și realitatea, fotografia de artă este modul în care artistul vede dincolo de viață, iar aparatul de fotografiat este doar un mediu de lucru. În comparație cu fotograful obișnuit, artistul fotograf este educat vizual în ceea ce privește estetica, compoziția, cromatica și are cunoștințe despre istoria artei.

Transparența tehnicii fotografice este ceea ce îi face pe artiștii fotografi să caute lucruri care se definesc ca artă. Motivul pentru care artiștii folosesc fotografia este faptul că aceasta reprezintă mijlocul lor de exprimare creativă prin care văd lumea diferit și ne oferă o viziune proaspătă și neobișnuită asupra realității și găsesc modalități de a se juca cu emoțiile noastre, făcându-ne să simțim sau chiar să vedem lucruri care uneori nu sunt acolo.

Mirela Bichigeanu este doctor în arte vizuale și lector al Fundației Calea Victoriei, unde susține cursul Introducere în istoria fotografiei.

Foto: Fundația Calea Victoriei



28
/04
/23

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația Culturală „Grigore Bradea” vă invită la vernisajul expoziției realizate de Florin Tamba – laureat al Premiului „Grigore Bradea” 2021. Vernisajul expoziției de sculptură are loc vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00, la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

27
/04
/23

Finalul lunii aprilie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. De pe 26 aprilie și până pe 6 iunie, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția „Călătorii” a artistei Ioana Badea, ce explorează drumuri, și nu destinații, făcute atât cu pasul, cât și cu gândul și între 29 aprilie și 13 mai artistul Bogdan – George Negulescu aduce în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53 expoziția ”Red my mind”.

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

20
/04
/23

Spotlight – Bucharest International Light Festival revine între 21 şi 23 aprilie la Bucureşti cu noi experienţe şi locaţii în premieră. Cea de-a şaptea ediţie Spotlight Festival se numeşte ”Geometry of the City” şi transformă Calea Victoriei şi ARCUB – Hanul Gabroveni prin spectacole de video mapping, proiecţii de lumină şi instalaţii multimedia din Franţa, Austria, Ungaria şi România.

20
/04
/23

Expoziția colectivă centrală Chronic desire – Sete cronică, inaugurată odată cu Deschiderea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, va avea finisajul în acest sfârșit de săptămână. Evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a trei zile va conține ateliere, dezbateri, performance, tururi ghidate și concerte care intră în dialog cu sau activează lucrările din expoziție.