„Ieșirea trenurilor din gară”, de Radu Jude și Adrian Cioflâncă, premiera mondială pe 26 februarie la Berlinale
https://www.ziarulmetropolis.ro/iesirea-trenurilor-din-gara-de-radu-jude-si-adrian-cioflanca-premiera-mondiala-pe-26-februarie-la-berlinale/

Lungmetrajul documentar „Ieşirea trenurilor din gară”, regizat de Radu Jude şi istoricul Adrian Cioflâncă, va avea premiera mondială pe 26 februarie în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, unde este selectat în secţiunea competiţională Forum.

Un articol de Petre Ivan|18 februarie 2020

Premiera va avea loc la CinemaxX 4, de la ora locală 19.00, iar filmul va rula în festival și în zilele de 27 și 29 februarie și 1 martie.

Pe 27 februarie, va fi proiectat la Delphi Filmpalast, de la ora 15.00, pe 29 februarie, va rula la Cubix 5, de la ora 10.00, iar pe 1 martie, la CinemaxX 6, de la ora 18.30.

Cea de-a 70-a ediţie a Berlinalei va avea loc între 20 februarie şi 1 martie 2020.

„Ieşirea trenurilor din gară” este un film de montaj compus în întregime din fotografii de arhivă şi documente referitoare la Pogromul de la Iaşi din iunie 1941. Prima parte a filmului e alcătuită din fotografii ale victimelor, însoţite pe coloana sonoră de declaraţii şi mărturii despre soarta lor. Partea a doua, mai scurtă, reprezintă un montaj din fotografii realizate în timpul Pogromului, unele dintre ele inedite.

Scenariul şi regia sunt semnate de Radu Jude şi Adrian Cioflâncă, sunetul este realizat de Dana Bunescu, iar montajul de Cătălin Cristuţiu. Producători sunt Ada Solomon, Carla Fotea şi Radu Jude, iar producător asociat este Adrian Cioflâncă.

„Ieşirea trenurilor din gară” este o producţie microFILM şi nomada.solo şi va avea premiera în cinematografele din România în toamna acestui an.

Radu Jude va participa în cadrul Berlinale Forum și cu lungmetrajul „Tipografic Majuscul” dar şi la Berlinale Co-Production Market, una dintre cele mai importante pieţe de proiecte cinematografice ce reuneşte producători, agenţi de vânzări, distribuitori şi finanţatori din întreaga lume, cu proiectul de lungmetraj „Somnambulii”.

Regizor și scenarist, Radu Jude a realizat o serie de scurtmetraje, între care „Lampa cu căciulă” (câştigător a peste 50 de premii la festivaluri internaţionale) şi „Alexandra” (selectat la Clemont-Ferrand, premiat la Oberhausen). Lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume” (2009) – a primit premiul CICAE la Berlinale 2009. În 2011, el a regizat şi produs mediumetrajul independent „Film pentru prieteni”, care a fost urmat de lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră” (2012), prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinale. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF și pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Țara moartă” și de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary. Pentru acesta din urmă, Radu Jude l-a avut drept consultant pe istoricul Adrian Cioflâncă.

Adrian Cioflâncă este director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” și membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, dar și cercetător științific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române. A fost membru în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România (2003-2004) și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, contribuind la Rapoartele Finale ale celor două comisii. Din 2005, este membru în delegația României la  International Holocaust Remembrance Alliance. A fost Tziporah Wiesel Fellow la United States Holocaust Memorial Museum din Washington (2009). Între 2010-2012, a fost director de department la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. A editat șapte volume, în colaborare, cel mai recent dintre ele fiind „Istoria recentă altfel. Perspective culturale” (Andi Mihalache, Adrian Cioflâncă, coordonatori, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I Cuza”, 2013). A publicat mai multe studii în domenii precum istoria Holocaustului, istoria comunismului, violență politică, istorie culturală și teoria istoriei. A fost consultant și documentarist pentru mai multe filme și spectacole de teatru.

05
/01
/15

Anul 2015 aduce în peisajul cinematografic noi proiecte ale unor regizori premiaţi la Cannes, Berlin şi Veneţia, printre filmele româneşti care vor fi lansate în cinema numărându-se thrillere politice, un western balcanic, un documentar animat, dar şi comedii, drame şi pelicule poliţiste.

02
/01
/15

Nedistribuite în cinematografe, văzute puțin în festivaluri, ignorate nejustificat, filmele de nonficțiune merită o mai mare atenție. La început de an, Ziarul Metropolis vă propune 10 documentare străine din 2013 și 2014, demne de reținut.

01
/01
/15

S-au ivit pe cerul teatrului stele care au lucit orbitor o vreme, care au stârnit admiraţie unanimă. Criticii au făcut prognoze artistice pe termen lung, însă, apoi, luminile lor s-au stins. Cu actorul Gheorghe Dinică nu a fost aşa.

30
/12
/14

Ovidiu Iuliu Moldovan: ardeleanul greco-catolic cu privirea directă şi faţa neîmblânzită de zâmbet, sigur în gesturi, un om ce nu putea fi scos din ale lui, cu trăsături tipice zodiei Capricornului... Duritatea lui masculină era arma cu care confisca mintea oricărei femei.

30
/12
/14

Anul 2014 poate fi considerat unul aproape anost prin prisma box office-ului nord-american, aflat la cel mai scăzut nivel al său din ultimii şase ani, dar a cărui calitate cinematografică a fost totuşi "salvată" în a doua jumătate a lui de revenirea în forţă a filmelor biografice.

29
/12
/14

O selecție de 14 dintre filmele premiate care au marcat ultimul an va fi proiectată la Cinema Studio din București, între 2 și 8 ianuarie 2015. Spectatorii vor avea ocazia să (re)vadă filme semnate de regizori ca Lars von Trier, Jim Jarmusch, Joel și Ethan Coen, David Cronenberg, Paolo Sorrentino, Michel Hazanavicius sau Corneliu Porumboiu.

23
/12
/14

CRONICĂ DE FILM Când resemnarea părea să fie singura cale de a încheia un an cinematografic românesc mediocru, apare - doar la HBO, nu și în săli - un documentar revigorant și (cu adevărat) emoționant, „Toto și surorile lui”, capabil să dărâme prejudecăți.

19
/12
/14

CRONICĂ DE FILM Nimic nu părea să anunțe schimbarea de direcție. După ce a regizat două parodii reușite la filmele cu spioni și, în special, la seria cu James Bond și, ulterior, filmul de mega-succes „The Artist”, francezul Michel Hazanavicius se lansează în drama de război.