In Memoriam Amos Oz, la Teatrul Evreiesc
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-memoriam-amos-oz-la-teatrul-evreiesc/

Teatrul Evreiesc de Stat prezintă pe 3 decembrie, de la ora 16.00, spectacolul-lectură „In Memoriam Amos Oz”, eveniment realizat în parteneriat cu Editura Humanitas Fiction şi Ambasada Israelului în România.

Un articol de Liliana Matei|29 noiembrie 2019

Din distribuția spectacolului fac parte Maia Morgenstern, Dorina Păunescu, Roxana Guttman, Viorica Bantaș, Nicolae Călugărița, Mircea Dragoman, Mircea Drîmbăreanu, Neculai Predica, Viorel Manole și Mihai Prejban.

La eveniment vor fi invitați Denisa Comănescu, Director General al Editurii Humanitas Fiction, și Excelența Sa, domnul David Saranga, Ambasador al Israelului în România.

Amos Oz (1939-2018) este unul dintre cei mai importanți prozatori și eseiști israelieni. S-a născut la Ierusalim, părinții săi fiind originari din Polonia și Rusia. La 15 ani se stabilește în kibbutz-ul Hulda. Urmează cursurile Facultății de Filosofie ale Universității Ebraice din Ierusalim. După succesul internațional al romanului „Soțul meu, Michael”, scriitorul continuă să publice cărți de ficțiune: „Odihnă desăvârșită”, „Cutia neagră”, „Să cunoști o femeie”, „Să nu pronunți: noapte”, „Aceeași mare”, „Poveste despre dragoste și întuneric”, „Rime despre viață și moarte”, „Scene de viață campestră”, „Între prieteni”, „Iuda”. Semnează eseuri literare, culturale și politice, printre cele mai cunoscute fiind „Cum să lecuiești un fanatic” și „Dragi fanatici”. În 2012 publică, împreună cu fiica sa – istoricul Fania Oz-Salzberger, eseul „Evreii și cuvintele”. Opera sa impresionantă, tradusă în peste 40 de limbi, promovează umanitatea, generozitatea și pacea.

Printre cele peste 30 de premii și distincții primite de autor se numără: „Premiul Păcii al Editorilor Germani” (1992), „Premiul Goethe” (2005), „Premiul Grinzane Cavour” (2007), „Premiul Príncipe de Asturias pentru Literatură” (2007), „Premiul Heinrich Heine” (2008) și „Premiul Franz Kafka” (2013).

Intrarea la eveniment va fi liberă, în limita locurilor disponibile!

02
/02
/15

Joi, 5 februarie, ora 19.00, odată cu premiera spectacolului Parapanghelos (un cabaret după “Cânticelele comice” ale lui Vasile Alecsandri) va avea loc și inaugurarea unui nou design al Sălii Lecoq, transformată acum în CAFÉ-TEATRU MASCA. 

02
/02
/15

Filmul românesc de scurtmetraj este prezent și anul acesta la Festivalul de Film de la Clermont-Ferrand (30 ianuarie – 7 februarie 2015) prin intermediul Asociației ESTE’N’EST, care organizează pentru a șaptea oară consecutiv standul românesc din cadrul marketului festivalului, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

02
/02
/15

Am trăit s-o vedem şi pe asta, ar spune melomanii urbei lui Marius Manole. Ieşenii care îşi plătesc la timp facturile la întreţinere pot câştiga premii oferite de către administratorul de imobile al Primăriei, respectiv Termo-Service, printre premii figurând şi două bilete la concertul lui Andre Rieu, din luna iunie, de la Bucureşti.

02
/02
/15

În filmul "Chuck Norris vs. Communism", de Ilinca Călugăreanu, peliculă selectată în secţiunea competiţională World Cinema Documentary, la cea de-a 31-a ediţie a Festivalului Sundance, o generaţie întreagă se îndrăgosteşte de film, în epoca Războului Rece, scrie prestigioasa publicaţie IndieWire.

01
/02
/15

Luni, 2 februarie, de la ora 20.30, la TVR 2, „Vocea Patriotului Naționale – Restituiri I.L. Caragiale” (premiera tv: 1992)  aduce din Arhiva de Aur a Televiziunii Române momente teatrale unice realizate după schițele: „Jertfe patriotice”, „Situațiunea”, „Tempora”, „Cum devine cineva revoluționar și om politic”, „Atmosferă încărcată” și „Diplomație”.

31
/01
/15

O zi întunecată de ianuarie, pe o stradă cu nume de compozitor francez. Un apartament într-un bloc de două etaje, o sufragerie cu sobă de teracotă verde; când scaunele și masa de plastic sunt date la o parte, se transformă într-un ministudio, în care Miriam Răducanu dansează din 1956.

30
/01
/15

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „O lacrimă de fată” (1980), regizat de Iosif Demian, este unul dintre cele mai originale filme româneşti realizate în timpul comunismului, polemizând prin stilul său modern şi energic cu falsitatea care caracteriza cinematografia oficială a vremii.